O nouă investigație științifică aduce în discuție momentul exact în care Vincent van Gogh a realizat celebra pictură „Noapte înstelată”. Un grup de astronomi sud-coreeni susține că configurația cerului reprezentată în lucrare nu este una pur imaginară, ci corespunde realității astronomice observate în dimineața zilei de 22 iulie 1889. Această dată este cu o lună mai târziu față de perioada în care se credea anterior că artistul a lucrat la acest tablou.
Cercetătorii au utilizat un program informatic de astronomie pentru a reconstitui cerul dinaintea răsăritului soarelui în lunile iunie și iulie 1889. Aceștia au analizat poziția Lunii, a planetei Venus și a unui roi de stele numit Hiadele, care apar în pictură. Rezultatele arată că doar trei date îndeplineau condițiile vizuale necesare, iar data de 22 iulie a fost cea mai apropiată corespondență pentru configurația observată de artist de la fereastra sanatoriului din Saint-Rémy-de-Provence.
Ipoteza noii cercetări se bazează pe identificarea unei culmi situate la sud-vest de sanatoriu, comparând o schiță veche a lui Van Gogh cu peisajul real. Autorii susțin că artistul a reprezentat o porțiune de peisaj surprinzător de îngustă, ceea ce ar fi permis observarea acestor corpuri cerești într-un câmp vizual limitat. „Pentru a transforma această întrebare într-o problemă științifică, ce necesită date cantitative, a trebuit să măsurăm gradul de asemănare dintre configurațiile stelare din pictură și cerul real, folosind geometria formelor și statistica”, a explicat Kim.
Contestarea acestor concluzii vine din partea Muzeului Van Gogh din Amsterdam, care menține că lucrarea a fost finalizată în iunie 1889. Instituția invocă faptul că pictorul a primit pânza la începutul lunii iunie și că, la data de 2 iulie, acesta a trimis fratelui său Theo un desen realizat după pictură. De asemenea, se subliniază că artistul a suferit o criză psihică severă în jurul datei de 22 iulie, eveniment care l-ar fi împiedicat să picteze timp de peste o lună.
Și Donald Olson, profesor emerit de fizică și astronomie la Universitatea de Stat din Texas, este sceptic în privința studiului. Acesta consideră că pozițiile planetei Venus și ale Hiadelor din tablou nu corespund calculelor astronomice și contestă presupunerea unui câmp vizual îngust. Conform lui Olson, unghiul de vedere necesar pentru a cuprinde dealurile și stâncile din „Noapte înstelată” este mult mai larg decât cel propus de cercetătorii sud-coreeni pentru a valida teoria lor.
Istoria artei folosește adesea documente scrise pentru a stabili cronologia operelor, însă interpretările astronomice aduc o dimensiune matematică nouă în dezbatere. În cazul lui Van Gogh, scrisorile trimise către Theo rămân piloni centrali în datarea lucrărilor sale, deși noile date de la revista Scientific Reports forțează o reevaluare a modului în care interpretăm observația reală versus imaginația artistică.