Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că Ungaria a încălcat libertatea de exprimare a organizațiilor Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország. Această hotărâre, pronunțată la 3 noiembrie, vizează măsurile luate împotriva campaniei acestor entități pentru voturi nule în cadrul referendumului din aprilie 2022. Judecătorii au argumentat că legislația electorală din Ungaria nu a oferit un temei suficient de clar și previzibil pentru a justifica sancționarea unor astfel de îndemnuri adresate publicului.
Cele două organizații, Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország, au promovat votul nul la referendumul din 3 aprilie 2022, deoarece considerau întrebările propuse de guvern ca fiind discriminatorii și înșelătoare. Întrebările vizau subiecte precum orientarea sexuală, tranziția de gen și protecția minorilor. Deși votul nul era permis, Comisia Electorală Națională a considerat campania lor contrară scopului referendumului, aplicând sancțiuni care au dus la penalizarea organizațiilor implicate.
În urma acestor măsuri, Háttér Társaság a fost sancționată cu o amendă de trei milioane de forinți, echivalentul a aproximativ 7.400 de euro. În cazul Amnesty International Magyarország, amenda separată aplicată inițial fusese deja anulată de Kúria. CEDO a subliniat că, pentru a fi compatibilă cu Convenția, orice restricție asupra exprimării trebuie să fie prevăzută de o lege precisă, nu doar bazată pe un principiu general care nu permite anticiparea consecințelor juridice.
Din punct de vedere financiar, Curtea a acordat Háttér Társaság suma de 7.400 de euro pentru prejudiciul material suferit. În plus, fiecare dintre cele două organizații va primi separat câte 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.000 de euro pentru cheltuieli. Plata acestor sume trebuie efectuată în termen de trei luni de la momentul în care hotărârea devine definitivă, fiind prevăzute dobânzi în cazul întârzierii.
Hotărârea nu se referă la conținutul politic al întrebărilor din referendum, ci se concentrează strict pe lipsa unui cadru legal clar. CEDO a menționat că nu stabilește o regulă fără excepții pentru toate campaniile de vot nul, ci subliniază rolul esențial al ONG-urilor în supravegherea democratică. De asemenea, plângerea separată a organizațiilor privind dreptul la un proces echitabil a fost declarată inadmisibilă de către judecători.
Referitor la referendumul din 2022, datele indică faptul că aproximativ 1,7 milioane de alegători au depus buletine nule, ceea ce a reprezentat circa 30% dintre voturile exprimate. Niciuna dintre cele patru întrebări nu a îndeplinit condiția de validitate, care impunea ca majoritatea tuturor alegătorilor înregistrați să exprime un vot valid. Această situație a marcat un moment semnificativ în procesul electoral ungar de atunci.