Bernard Guetta, actual europarlamentar și fost jurnalist la Le Monde, a dezvăluit legăturile sale profunde cu România din perioada comunismului. În anul 1980, regimul condus de Nicolae Ceaușescu l-a inclus pe o listă a jurnaliștilor străini indezirabili, o decizie luată de Securitate din cauza articolelor sale despre mișcările de rezistență. Această listă a fost făcută publică abia recent de către CNSAS, oferind detalii despre monitorizarea presei externe.
În timpul activității sale la Le Monde, Bernard Guetta a scris numeroase reportaje despre dictaturile represive și despre disidenții din Europa de Est. El a menționat că autoritățile comuniste erau extrem de sensibile la imaginea internațională a țării și încercau să controleze narativul prin orice mijloace. Jurnaliștii străini erau supuși filajului constant, convorbirilor înregistrate prin tehnici operative și interacțiunilor limitate cu populația locală, fiind înconjurați de cadre de încredere ale regimului.
O amintire marcată de opresiune a jurnalistului a avut loc în martie 1977, după cutremurul care a afectat România. Bernard Guetta a relatat că, în încercarea de a găsi o personalitate culturală în București, a simțit o teamă paralizantă în rândul oamenilor. El a declarat că a plâns pe stradă după ce a văzut cât de livid și de speriat a fost un contact local, realizând cât de profundă era frica de Securitate în societate.
Pe lângă monitorizarea directă, Securitatea utiliza metode subtile pentru a neutraliza jurnaliștii care aveau o atitudine antiregim. Deoarece mulți dintre aceștia lucrau pentru instituții de presă majore din Vest, regimul evita scandalurile diplomatice directe, preferând distrugerea probelor sau voalarea înregistrărilor magnetice. În final, cei care publicau despre realitatea dură a societății românești erau declarați indezirabili și li se refuza intrarea în țară pentru perioade de timp.
Bernard Guetta a subliniat că, deși în alte țări precum Polonia existau mișcări de revoltă precum Solidaritatea, în România atmosfera era una de resemnare și pasivitate. El a comparat experiența sa de a ieși din București cu cea de a ieși dintr-o închisoare, din cauza sentimentului de opresiune permanentă. În prezent, europarlamentarul își continuă cariera politică, fiind reelect în 2024 pe lista La République en marche.
Monitorizarea jurnaliștilor străini a fost o practică sistemică în statele din blocul estic, unde serviciile de informații interne urmăreau orice tentativă de a expune lipsurile regimurilor. Documentele CNSAS confirmă faptul că jurnaliștii care abordau subiecte precum disidenții Paul Goma sau condițiile de viață reale erau prioritari pentru aparatul de securitate, fiind supuși supravegherii constante pentru a preveni difuzarea unor informații neconforme cu propaganda oficială.