Rezultatele oficiale ale alegerilor din Israel urmează să fie publicate mâine, marcând începutul unei perioade de incertitudine politică. Președintele Itzhak Herzog va demara consultările cu partidele parlamentare imediat după publicarea datelor, pentru a desemna viitorul premier. Procesul de formare a unei noi guvernări are un termen limită stabilit pentru data de 11 noiembrie, moment în care trebuie finalizată procedura de desemnare.
Conform reglementărilor din Israel, unde cadrul constituțional este asigurat de Legi Fundamentale, președintele are restricții în desemnarea liderilor. Primul premier desemnat dispune de 28 de zile pentru a obține minimum 61 de voturi, cu posibilitatea unei prelungiri de încă 14 zile. Dacă al doilea premier desemnat nu reușește să strângă majoritatea necesară, responsabilitatea trece la Knesset, iar în absența unui acord, Parlamentul se autodizolvă și se organizează noi alegeri.
În prezent, Benjamin Netanyahu ocupă funcția de prim-ministru interimar până când un nou lider va fi validat. Coaliția sa electorală deține 48 de mandate, având nevoie de încă 8 voturi pentru a atinge pragul de 61. Pe de altă parte, formațiunile politice conduse de Gadi Eisenkot dispun de 48 de mandate, fiind însă la 13 voturi de formarea unei majorități. Balanța ar putea fi influențată de partidele arabe sau de cele ultraortodoxe.
Benjamin Netanyahu se confruntă cu dificultăți majore în obținerea sprijinului de la anumite grupări politice. Partidele arabe nu vor susține coaliția sa, în timp ce partidele ultraortodoxe sunt nemulțumite deoarece nu s-a respectat promisiunea de scutire de serviciul militar obligatoriu. Pentru a compensa aceste pierderi, liderul Likud ar putea încerca negocieri fragmentate pentru a obține voturi individuale în cadrul Knesset, încercând să își asigure al șaptelea mandat.
O strategie discutată pentru menținerea controlului este partajarea guvernării cu Gadi Eisenkot, oferindu-i funcția de premier peste doi ani. Această manevră ar putea permite lui Netanyahu să ocupe funcția de președinte al Israelului, obținând astfel imunitate. Totuși, există temeri că, pentru a evita pierderea puterii, ar putea fi declanșată o stare de urgență prin lansarea unui nou atac asupra Iranului, o acțiune care ar putea schimba radical contextul regional.
Contextul geopolitic rămâne tensionat, în condițiile în care Iranul și SUA par să fie încă departe de un acord de pace. Această instabilitate regională coincide cu momente de incertitudine politică internă în Israel, unde deciziile privind guvernarea pot avea implicații directe asupra securității naționale și a relațiilor cu marile puteri ale lumii.