Guvernul Groenlandei a respins oficial afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că pe teritoriul arctic se pregătesc explorări masive de petrol, gaze și minerale. Autoritățile locale au venit cu o replică la declarațiile liderului de la Casa Albă, subliniind că situația reală a activităților de extracție este departe de scenariul descris de acesta. Această dispută vine într-un moment de tensiune politică legat de statutul strategic al insulei.
Jørgen Hammeken-Holm, ministrul adjunct responsabil de minerit în Groenlanda, a recunoscut existența unor activități desfășurate de companii americane, însă a minimizat amploarea acestora. Acesta a precizat că, deși există numeroase explorări de mai mică amploare în desfășurare, procesul este departe de a fi unul masiv. Conform oficialului, ar putea dura ani de zile până când aceste proiecte vor deveni complet operaționale pe teritoriul insulei.
Ministerul danez de Externe a intervenit și pentru a clarifica regulile de acces la resurse, amintind că Statele Unite trebuie să respecte legislația locală. Danemarca a subliniat că acordul semnat luna trecută între SUA, Danemarca și Groenlanda nu oferă investitorilor americani niciun tratament preferențial. Aceștia nu beneficiază de privilegii speciale față de investitorii din alte țări NATO sau din Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul la resursele naturale.
Obstacolele tehnice rămân semnificative, deoarece numeroase zăcăminte se află în zone izolate, la nord de Cercul Polar Arctic. În aceste zone, stratul de gheață poate avea o grosime de aproximativ 1,6 kilometri, iar infrastructura existentă este extrem de redusă. De asemenea, aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, ceea ce complică enorm orice tentativă de extracție la scară largă a resurselor de petrol sau gaze.
Donald Trump a susținut pe Truth Social că volumul de petrol ușor accesibil este mult mai mare decât în aproape orice alt teritoriu din lume. Totuși, președintele a susținut ulterior, la un miting în Arizona, că presa a exagerat intențiile sale și că nu a avut niciodată de gând să atace insula prin forță militară. El a menționat că s-a plâns ferm la NATO, dar a respins acuzațiile privind o eventuală cucerire.
Acordul recent menționat de autorități aduce modificări minore unui tratat din 1951, care permite SUA să staționeze trupe în Groenlanda pentru apărarea NATO. Documentul se concentrează pe cooperarea în domeniul mineralelor și pe dezvoltarea economică, fără a menționa explicit petrolul sau gazele. Acordul recunoaște suveranitatea Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare, oferind în același timp acces militar american în cazul unei eventuale independențe.
Contextul geopolitic al regiunii este marcat de importanța strategică a zonelor arctice pentru securitatea globală și accesul la resurse. Groenlanda ocupă o poziție cheie în arhipelagul arctic, fiind un punct critic pentru monitorizarea și apărarea teritoriilor NATO. Tensiunile dintre marile puteri și interesele de control asupra resurselor naturale transformă această regiie într-un spațiu de competiție politică și militară intensă.