Partidul pro-independență de extremă dreaptă, Alianța Catalană, experimentează o creștere rapidă în Catalonia, transformând echilibrele politice locale. Conform datelor transmise de agenția Reuters, această formațiune a trecut de la un suport de sub 4% la aproape 17% în intențiile de vot pentru alegerile regionale din 2028. Această evoluție surprinzătoare pune sub semnul întrebării stabilitatea partidelor separatiste tradiționale care au dominat scena politică regională în ultimii ani.
Formațiunea condusă de Silvia Orriols își concentrează baza electorală pe locuitorii din clasele de mijloc și populare, în special în zonele rurale din proximitatea Barcelonei. Deși promite secesiunea de Spania în cazul unei victorii, mesajul principal al Alianței Catalane se concentrează pe combaterea imigrației și reducerea insecurității. Această strategie atrage alegători dincolo de diviziunile clasice, în timp ce tema independenței pare să își piardă din avânt la nouă ani de la eșecul referendumului separatist.
Sondajul publicat de ziarul El Mundo indică faptul că Alianța Catalană a depășit cu 2,6 puncte procentuale partidul ERC, vechea forță de stânga pro-independență. Alegătorii care susțin această mișcare provin din spectre politice diverse, fiind în majoritate foști susținători ai partidului Junts sau ai formațiunii de extremă dreaptă Vox. Silvia Orriols, în vârstă de 41 de ani, își justifică ascensiunea prin frustrarea cetățenilor față de politicile partidelor tradiționale și teama de diluarea identității catalane.
Ascensiunea grupării este strâns legată de contextul social și de discursul liderului său, care menționează victoria partidului Alternativa pentru Germania în Saxonia-Anhalt ca un semn al trezirii europene. Silvia Orriols susține că oamenii își redobând de speranță și motivație pentru a proteja identitatea catalană. Partidul a apărut pe scena regională în 2023, după victoria sa în Ripoll, un oraș situat la poalele Pirineilor, unde discursul anti-imigrație a avut un impact semnificativ asupra electoratului local.
Tensiunile dintre diversele tabere politice sunt vizibile prin incidentele violente dintre susținătorii Alianței Catalane și militanții de stânga, precum cele ocurute în timpul sărbătorii naționale a Cataloniei pe 11 septembrie. Această polarizare complică formarea unor coaliții capabile să înlăture de la puterea regională Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol. Partidele separatiste consacrate refuză colaborarea cu Alianța, acuzând-o de un discurs xenofob și de excludere, ceea ce blochează posibilele alianțe de guvernare.
În prezent, sprijinul pentru independență în Catalonia rămâne la un nivel de 45%, conform unui sondaj realizat de guvernul catalan în iulie, deși în 2017 acest procent era de 49%. Preocupările cetățenilor s-au mutat de la relațiile cu Madridul către probleme concrete precum accesul la locuințe, imigrația și securitatea. Această schimbare de priorități reflectă o tranziție de la nemulțumirea politică pură către îngrijorări legate de demografie și stabilitatea socială locală.