Valul de proteste violente care afectează marile orașe europene a început pe 17 septembrie în Franța, în urma unei lipsă de personal într-un liceu din sud-estul Parisului. Evenimentul a evoluat rapid, extinzându-se către nemulțumiri legate de costul vieții și tăieri în sectorul public. Ulterior, efervescența a migrat în Spania, Belgia, Italia, Portugalia, Grecia și Albania, marcând o perioadă de instabilitate socială pe continent.
În Franța, manifestările din 17 octombrie au implicat aproape un milion de oameni, rezultând în distrugerea a peste 1.500 de magazine și jefuirea altor 3.000 de unități comerciale. În Belgia, situația a dus la 195 de arestări și cinci polițiști răniți grav, în timp ce în Grecia studenții au instalat corturi în Piața Syntagma. Protestele sunt alimentate de costul inaccesibil al locuințelor și al vieții, fenomen care afectează majoritatea țărilor europene.
Radu Leca susține că motivele nu sunt sărăcia absolută, ci deprivarea relativă, reprezentată de decalajul dintre așteptări și realitate. Tinerii europeni își compară nivelul de trai cu cel al părinților sau al colegilor, nu cu cel al strămoșilor. Când salariile nu acompaniază inflația, apare sentimentul că drepturile lor sunt încălcate. În Spania, de exemplu, salariul minim este de 1.221 euro, în timp ce chiria medie lunară este de 1.130 euro.
Un alt factor crucial identificat de Radu Leca este incertitudinea și pierderea controlului asupra viitorului. Sociologa Maroa Silvestre de la Universitatea Deusto subliniază că tinerii trăiesc un sentiment puternic de lipsă de control, iar acumularea mai multor situații dificile aprinde scânteia protestelor. Psihologic, imprevizibilitatea este mai greu de suportat decât dificultățile financiare concrete, deoarece împiedică planificarea oricărei luni de viață.
Injustiția, atât procedurală, cât și simbolică, contribuie la radicalizare, exemplul cazului Maricarmen din Spania fiind relevant. Această femeie a fost evacuată din casa în care locuia de 70 de ani de către o firmă de investiții, decedând la două săptămâni de eveniment. În Portugalia, prețurile locuințelor s-au mai mult decât dublat din 2017, iar chiriile noi s-au apropiat de dublarea valorii, în timp ce salariile au rămas în urmă.
Radu Leca recomandă guvernelor să reducă incertitudinea prin predictibilitate, oferind chirii stabile și salarii indexate. Instituțiile trebuie să aplice justiția procedurală, ascultând cetățenii pentru a evita reacția de tip reactanță psihologică provocată de represiune. Soluția nu este doar economică, ci ține de legitimitate, oferind tinerilor un viitor imaginabil și o participare reală în deciziile care îi afectează direct.
Contextul social european este marcat de o tensiune constantă între nevoile populației și capacitatea instituțiilor de a răspunde. Deși evenimentele par haotice, ele sunt reacții previzibile ale unor generații blocate între așteptări și oportunități. În acest climat, stabilitatea depinde de capacitatea liderilor de a face ca participarea civică să nu mai fie necesară prin intermediul protestelor de stradă.