Statisticile oficiale ale Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA, Bundeskriminalamt) din Germania arată o prezență mai mare a persoanelor fără cetățenie germană în rândul suspectați, însă datele pot fi distorsionate. Analizele sociologice sugerează că acest fenomen nu reflectă neapărat o predispoziție naturală la violență, ci ține de modul în care faptele sunt raportate autorităților. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) utilizează frecvent aceste cifre pentru a susține teze despre violența imigranților.
Susann Prätor, socioloagă și profesoară la Academia de Poliție din Saxonia Inferioară, a coordonat o cercetare împreună cu experți de la Universitatea din Zürich și de la Institutul de Cercetări Criminologice. Această analiză a inclus atât criminalitatea cunoscută, înregistrată de poliție, cât și criminalitatea ascunsă, identificată prin sondaje reprezentative. Rezultatele arată că disponibilitatea de a reclama fapte comise de persoane fără cetățenie germană este de peste două ori mai mare decât în cazul cetățenilor germani.
Din cauza acestui mecanism de raportare, probabilitatea ca o infracțiune să apară în statisticile oficiale este mult mai ridicată pentru străini. Dacă se aplică corecții pentru a elimina această distorsiune, reprezentarea străinilor scade de la 2,6 ori la 1,7 ori față de germani. Această cifră de 1,7 este în concordanță cu studiile privind violența juvenilă neînregistrată, unde tinerii străini comit acte violente de aproximativ 1,6 ori mai frecvent decât tinerii germani.
Factorii demografici precum vârsta și sexul sunt determinanți în rata criminalității, indiferent de origine culturală. În grupul străinilor există o proporție mai mare de bărbați tineri, categoria care este, în orice societate, cea mai predispusă la infracționalitate. Susann Prätor subliniază că caracteristicile precum nivelul scăzut de educație și anumite concepții despre masculinitate favorizează violența, fără ca acest lucru să poată fi atribuit exclusiv unor factori culturali specifici.
Deși există diferențe în atitudinea față de violență, dintre tinerii germani (5%) și cei fără cetățenie germană (10%), cercetătorii consideră că educația familială este factorul decisiv. Susann Prätor menționează că actele de violență comise de tineri sunt în scădere față de anii 1990 sau începutul anilor 2000. De asemenea, ea precizează că peste 99% din populația rezidentă în Germania, indiferent de origine, nu comite deloc infracțiuni grave de violență.
Pentru a reduce criminalitatea, experții recomandă investiții masive în prevenție și dezvoltarea competențelor sociale încă de la grădiniță. Este necesară o abordare care să pună accent pe integrarea socială și pe oferirea de activități organizate pentru tineri, pentru a evita lipsa unui program zilnic structurat. Politicienii sunt încurajați să promoveze aspectele pozitive ale migrației, deoarece majoritatea persoanelor fără cetățenie germană se integrează și muncesc eficient în societate.
context_missing: true