Moartea unei tehniciene de laborator de la un institut de cercetare a ciumei din Siberia a declanșat o stare de alertă maximă. Presa locală a sugerat că Darya Shipilova, în vârstă de 28 de ani, ar fi putut contracta ciumă pneumonică în urma unui accident la locul de muncă. Deși autoritățile ruse au atribuit decesul unei pneumonii de origine „necunoscută”, incidentul a făcut ca aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu ea să fie puse în carantină.
Oamenii de știință avertizează că Vladimir Putin s-ar putea confrunta cu o problemă mult mai complexă decât acest caz izolat: dezghețul permafrostului din regiune. Schimbările climatice provoacă topirea rapidă a solului înghețat, ceea ce crește riscul de a dezlănțui agenți patogeni antici, precum virusuri și bacterii. Această situație reprezintă o amenințare potențială pentru sănătatea publică atât în interiorul Rusiei, cât și la nivel global, depășind riscurile legate de ciumă.
În permafrostul siberian au fost deja detectate urme de agenți patogeni vechi, precum ADN-ul virusului variolei într-o mumie de 300 de ani sau ARN-ul virusului gripal într-un corp din 1918. Există riscul ca din sol să apară bacterii precum stafilococii sau campylobacter, care prezintă deja o prezență mare a genelor rezistente la antibiotice. Mai grav este pericolul unor virusuri și bacterii care ar fi putut cauza dispariția neanderthalienilor sau a mamuților.
Organizația Mondială a Sănătății a criticat lipsa de transparență a Rusiei, menționând că răspunsul țării a fost prea lent și că nu deține informații suficiente pentru o evaluare completă. Tedros Ghebreyesus, directorul general al OMS, a subliniat că partajarea informațiilor complete și la timp este esențială pentru a clarifica rapoartele contradictorii. Între timp, Donald Trump a declarat că are programată o discuție cu Vladimir Putin pentru a aborda acest incident.
Riscul este amplificat de faptul că Arctica se încălzește de până la patru ori mai repede decât restul planetei, accelerând topirea permafrostului. Industrializarea crescută și numărul mare de lucrători migranți din regiune pot facilita răspândirea rapidă a oricărui focar de boală. Un precedent relevant a fost focarul de antrax din 2016, care a urmat după o vară fierbinte și a cauzat moartea unui băiat de 12 ani și a peste 2.300 de reni.
Fenomenul de topire a permafrostului este strâns legat de schimbările climatice globale care afectează regiunile polare. Deși cercetătorii au avertizat deja asupra riscurilor pentru sănătate, parteneriatele de cercetare internaționale au devenit dificil de menținut din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina. Această situație complică schimbul de informații vitale necesare pentru monitorizarea agenților patogeni care pot fi eliberați din solul înghețat.