Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și-a depus duminică demisia din funcția de șef al statului, cu șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea și ultim mandat de cinci ani. Această decizie, anunțată în fața simpatizanilor adunați în fața palatului prezidențial, deschide calea către organizarea unor alegeri prezidențiale anticipate. Conform legislației din Serbia, noul scrutin trebuie organizat în termen de 90 de zile de la acest act oficial.
În urma plecării sa, funcția de președinte interimar va fi îndeplinită de Ana Brnabic, președinta parlamentului care își încheie mandatul. Aleksandar Vucic a declarat, în cadrul unei intervenții la postul public de televiziune RTS, că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El a estimat că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc până la sfârșitul lunii decembrie, după ce a subliniat importanța victoriei la parlamentare.
Demisia survine în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate, programate pentru 25 octombrie. Această mutare politică îi permite lui Aleksandar Vucic să fie numit prim-ministru în cazul în care Partidul Progresist Sârb (SNS) va forma noul guvern. Deși își anunțase intenția de a demisiona la un miting de la Belgrad la sfârșitul lunii iunie, acesta a așteptat trei luni înainte de a oficializa decizia, subliniind că a slujit patria cu credință.
La alegerile parlamentare de pe 25 octombrie, Partidul Progresist Sârb (SNS) și aliații săi vor concura cu mișcarea anticorupție condusă de studenți, „Students Win”, și cu alianța pro-occidentală de opoziție „Serbia Europeană”. Această dinamică electorală este marcată de o presiune internă semnificativă din partea mișcărilor de protest studențești. Partidele de opoziție menționate trebuie încă să își nominalizeze candidații pentru noul scrutin prezidențial care urmează să fie organizat.
Experții consideră că această schimbare de statut îi poate consolida controlul asupra puterii lui Aleksandar Vucic, în condițiile în care acesta nu mai poate candida la președinție conform Constituției. Alegătorii din Serbia vor merge la urne de două ori în acest an, participând atât la scrutinul parlamentar de octombrie, cât și la cel prezidențial. Obiectivul principal declarat de liderul sârb este concentrarea absolută asupra victoriei parlamentare pentru a determina viitorul țării.
Campania electorală pentru noul președinte va avea o durată cuprinsă între 30 și 60 de zile. În acest interval, procesul de nominalizare a candidaților de către opoziție va fi decisiv pentru configurația politică ce va guverna Serbia în perioada următoare.