Alegerile parlamentare anticipate din Spania, programate pentru 29 noiembrie, au creat o atmosferă de incertitudine privind viitorul autonomiei Cataloniei. O posibilă victorie a conservatorilor din Partidul Popular și a formațiunii de dreapta radicală Vox ar putea readuce în centrul atenției disputa privind independența provinciei. Partidele separatiste avertizează că o astfel de alianță politică va relansa mișcarea independentistă, transformând din nou regiunea într-un punct de conflict major între Barcelona și Madrid.
Impactul unei schimbări de guvern depășește simplele dispute identitare, având consecințe economice semnificative la nivel național. Catalonia concentrează aproximativ 16,5% din populația Spaniei și generează aproape 19% din economia întregii țări, având un număr de circa opt milioane de locuitori. Din acest motiv, orice confruntare politică între autoritățile centrale și administrația regională va afecta stabilitatea economică a Spaniei, având implicații directe asupra întregului sistem național.
Liderii separatisti se tem că o guvernare de dreapta va limita drastic competențele de autoguvernare ale regiunii. Francesc-Marc Álvaro, candidat la Senat din partea Stângii Republicane Catalane (ERC), susține că o coaliție PP-Vox va interveni dur în societatea catalană și va reduce capacitatea de administrare locală. Aceste temeri sunt susținute și de faptul că, în alte regiuni precum Valencia sau Insulele Baleare, administrațiile de dreapta au deja limitat utilizarea limbilor locale.
Conflictul ar putea viza în mod direct sistemul educațional și utilizarea limbii catalane în instituții. Oriol Bartomeus, directorul Institutului de Științe Politice și Sociale din Barcelona, consideră că eliminarea limbilor regionale din dezbaterile parlamentare ar reprezenta o declarație de război pentru separatisti. Un guvern format din PP și Vox ar putea combate militant modelul de imersiune lingvistică, afectând astfel modul în care limba regională este utilizată în școli și în administrația publică.
În timp ce Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular, susține că nu dorește centralizarea și vrea doar ca autonomia să funcționeze, Vox adoptă o poziție mult mai radicală. Partidul condus de Santiago Abascal a cerut interzicerea formațiunilor separatiste și eliminarea sistemului de autonomie regională, considerându-l costisitor. José Antonio Fúster, purtătorul de cuvânt al Vox, a declarat că vor face viața cât mai dificilă posibil partidelor separatiste, deoarece acestea au făcut viața imposibilă pentru spanioli.
Istoria recentă a Spaniei a fost marcată de criza constituțională din 2017, când referendumul de independență a fost declarat ilegal de autoritățile centrale. Această perioadă a dus la intervenția Madridului, condamnarea unor lideri și plecarea altora în străinătate. Ulterior, sub conducerea lui Pedro Sánchez, s-a încercat o strategie de dialog și s-a promovat o lege de amnistie pentru persoanele implicate în tentativa de secesiune, măsură care a fost contestată de opoziția de dreapta.