Aleksandar Vučić a recunoscut public înfrângerea sa în cadrul alegerilor parlamentare anticipate desfășurate în Serbia. Președintele sârb, care deține puterea de la nivel de prim-ministru din 2014 și ca șef al statului din 2017, a anunțat rezultatele duminică seară. Partidul său de guvernământ, SNS, a fost învins de coaliția civică „Lista Studenților” (Lista Studenților-Studenții Câștigă), o mișcare susținută de protestatarii care au solicitat schimbări profunde în administrația țării.
În declarațiile sale, Aleksandar Vučić a menționat că, deși rezultatele finale nu au fost oficializate, eșantionul actual indică o victorie clară a opoziției. Conform liderului sârb, „Lista Studenților” va obține între 135 și 140 de locuri în parlament, în timp ce formațiunea sa va avea doar 105 deputați. Acesta a subliniat că nicio altă forță politică nu a reușit să intre în parlament în acest scrutin, marcând un moment de tranziție pentru puterea de guvernământ.
În ciuda recunoașterii înfrângerii, Aleksandar Vučić a lansat acuzații neconfirmate, sugerând că mișcare studențească ar beneficia de sprijinul unor state europene și al „statului paralel american”. Liderul a susținut că această nouă forță politică va eșua mai rapid decât se așteaptă. Analiștii îl compară adesea pe președintele sârb cu figuri precum Viktor Orbán sau Donald Trump, în contextul stilului său de guvernare și al modului în care gestionează opoziția.
„Lista Studenților” funcționează fără lideri tradiționali sau structuri de partid clasice, alegând în schimb 250 de candidați din societatea civilă pentru a evita lipsa de experiență a tinerilor. Printre noii parlamentari se numără medici, profesori, artiști și experți, precum cardiologul Ilija Srdanović sau fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić. Aceștia au primit misiunea de a implementa un manifest anticorupție format din 11 puncte, vizând reformarea instituțiilor statului.
Ascensiunea acestei mișcări a fost propulsată de tragedia din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând 16 victime. Acest incident a declanșat proteste masive, deoarece cetățenii au legat renovarea defectuoasă de corupția oficialilor. Mișcarea a inclus ulterior fermieri, magistrați și sindicate, generând o presiune politică ce a dus la demisia prim-ministrului în ianuarie 2025 și la cele mai mari proteste din istoria recentă a țării în martie 2025.
Schimbarea politică din Serbia vine după o perioadă de instabilitate crescută, care a forțat convocarea alegerilor anticipate în septembrie 2026. Această evoluție reflectă o erodare masivă a sprijinului pentru regimul actual, în urma protestelor zilnice și a crizelor politice constante. Rezultatul scrutinului este interpretat ca un referendum asupra direcției de dezvoltare a țării, în care electoratul a ales o alternativă bazată pe experți independenți și pe combaterea corupției sistemice.