Benjamin Netanyahu se află într-un moment critic al carierei politice, în contextul alegerilor parlamentare care pot schimba viitorul Israelului. Premierul, care a ocupat funcția cu întreruperi timp de 19 ani din ultimele trei decenii, este ținta principală a adversarilor săi. Politica israeliană pare să fie divizată nu între stânga și dreapta, ci între susținătorii loiali ai lui Netanyahu și cei care doresc să îl înlăture de la conducere.
Gadi Eisenkot reprezintă principalul candidat care încearcă să ofere o alternativă la modelul de guvernare al premierului. Eisenkot, fost comandant al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului, conduce partidul Yashar, nume care sugerează o abordare directă și dreptă. Acesta propune măsuri precum limitarea mandatelor de prim-ministru, argumentând că puterea corupe, și caută să se distanțeze de manevrele politice de care este cunoscut Netanyahu.
În tabăra de dreapta, strategia este construită tot în jurul figurii premierului, însă formațiunile radicale solicită o politică mult mai dură. Reprezentantul partidului Otzma Yehudit, Yishai Fleisher, a comparat poziția lui Netanyahu cu un cărucior de cumpărături care trebuie tras spre dreapta. Aceștia susțin măsuri extreme, precum extinderea așezărilor în Cisiordania și Gaza, crearea unui minister al emigrării pentru palestinieni sau introducerea pedepsei cu moartea.
Campania electorală este dominată de un mesaj simplificat, prezentat de Netanyahu ca o alegere între dreapta și Palestina. Premierul utilizează un afiș care pune în contrast drapelul israelian cu liderii opoziției, sugerând că votul pentru el este singura barieră împotriva unei influențe politice mai mari a partidelor arabe. Deși sondajele indică un rezultat potențial mai bun pentru blocul anti-Netanyahu, acesta nu ar putea atinge majoritatea necesară în Knesset.
Netanyahu rămâne un candidat competitiv chiar și după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a marcat profund societatea. Criticii săi, precum Oded Levi, cer responsabilitatea pentru masacrul din acea zi, în timp ce premierul își apără poziția prin acuzații la adresa conducerii armatei. Pe lângă presiunea securitară, acesta este afectat de scandalul Qatargate și de un dosar de corupție, însă baza sa electorală rămâne solidă.
Sistemul parlamentar din Israel, cunoscut sub numele de Knesset, este compus din 120 de locuri, ceea ce face ca fiecare vot să fie crucial pentru formarea unei coaliții. În acest cadru, capacitatea de negociere a lui Netanyahu și matematica parlamentară pot decide dacă acesta va reuși să rămână la putere sau dacă o parte din societate, inclusiv israelienii din diaspora, va impune o schimbare prin votul lor.