Alegătorii din două landuri germane merg duminică la urne într-un moment critic pentru viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz. Scrutinul regional din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest are loc într-un context de presiune politică intensă, în timp ce partidul de extremă dreaptă Alternative fur Deutschland vizează noi câștiguri electorale. Rezultatele acestor alegeri vor determina dacă Friedrich Merz își poate menține poziția de lider sau dacă procesul de înlocuire a sa devine inevitabil.
În capitala Berlin, unde aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot, partidul de guvernământ CDU se confruntă cu o competiție acerbă. Formațiunea de extremă stângă Die Linke câștigă teren prin propuneri de expropriere a proprietăților corporative pentru a combate costurile locuințelor, în condiții în care 85% dintre gospodării sunt cu chirie. În acest land, partidul AfD se situează pe locul al treilea sau al patrulea în sondaje, în timp ce candidatul CDU, Stefan Evers, nu a reușit să îmbunătățească poziția partidului.
Situația pare și mai precară în Mecklenburg-Pomerania de Vest, land situat pe coasta Mării Baltice, unde sunt implicați aproape 1,3 milioane de alegători. Aici, CDU riscă să înregistreze primul rezultat de o singură cifră din ultimii 75 de ani, în condițiile în care liderii regionali l-au acuzat pe Friedrich Merz de eșecul guvernării. În acest scrutin, AfD și social-democrații se află într-o cursă foarte strânsă, ceea ce pune sub semnul întrebării stabilitatea politică a zonei.
Popularitatea personală a lui Friedrich Merz a scăzut la 10%, afectată de promisiunile electorale nerealizate privind creșterea economică și reducerea influenței AfD. Deși a refuzat să demisioneze, spunând că „noi, ca guvern, am fost aleși pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani”, cancelarul se confruntă cu o scădere a încrederii. Economistul Holger Schmieding a subliniat că riscul ca CDU să se revolte împotriva sa a crescut de la 20% la aproximativ 35% recent.
Partidul AfD își construiește succesul prin mobilizarea alegătorilor care nu participă de obicei la vot, punând accent pe anxietatea economică și temerile legate de criminalitate. În Saxonia-Anhalt, partidul anti-imigrație și pro-Kremlin a obținut deja cel mai bun rezultat din istoria sa, ceea ce a provocat valuri de șoc în Germania. Acesta caută acum să devină prima forță de extremă dreaptă care conduce un land german de la perioada nazistă încoace, chiar dacă sondajele actuale indică un avânt mai limitat.
Contextul electoral este marcat de o instabilitate economică ce afectează direct alegătorii, inclusiv prin creșterea costurilor la benzină și dezindustrializarea sectoarelor cheie. În timp ce indicatorii economici au arătat mici îmbunătățiri, impactul costului vieții și concurența chineză în industria auto rămân probleme majore. Aceste presiuni macroeconomice alimentează disconfortul social și contribuie la ascensiunea partidelor populiste în cadrul scrutinelor regionale din Germania.