Rezultatele exit-poll-urilor de la alegerile parlamentare din Israel indică un impas politic, în care niciuna dintre cele două mari tabere nu reușește să obțină majoritatea necesară pentru guvernare. Conform datelor de la televiziunile Channel 12, Channel 13 și Kan 11, niciun bloc nu va atinge pragul de 61 de mandate din totalul de 120 de locuri disponibile în Knesset. Această situație de blocaj ar putea forța partidele implicate în negocieri lungi pentru formarea unei coaliții sau ar putea duce la organizarea unor noi alegeri.
Conform noilor date prezentate de Channel 12, blocul condus de Benjamin Netanyahu ar obține 52 de mandate, în timp ce opoziția, reprezentată de Gadi Eisenkot, ar putea capta 49 de locuri. Celelalte 19 mandate ar reveni partidelor arabe, care nu fac parte din blocul de opoziție condus de Eisenkot. Totuși, estimările de la Channel 13 și postul public Kan 11 arată o situație de egalitate, oferind fiecărei tabere câte 51 de mandate, ceea ce subliniază fragmentarea politică a țării.
Partidul Likud, sub conducerea lui Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină 27 de mandate, consolidându-și astfel poziția de cea mai mare formațiune politică din Israel. Deși acest rezultat reprezintă o surpriză față de sondajele din ultimele luni, care îl plasau pe partidul Yashar în avantaj, Likud rămâne principalul actor în procesul de formare a unui guvern. Totuși, fără parteneri de coaliție, puterea premierului rămâne limitată în cadrul Parlamentului israelian.
Fostul premier Yair Lapid a reacționat rapid la primele estimări, susținând că blocul lui Benjamin Netanyahu a suferit o „înfrângere zdrobitoare”. Lapid a declarat într-un comunicat că este vorba despre un colaps total și că cetățenii au transmis un mesaj clar prin votul lor. Pe de altă parte, liderul partidului Yashar, Gadi Eisenkot, a susținut că rezultatele indică o lipsă totală de încredere în guvernul responsabil pentru evenimentele de pe 7 octombrie.
Prezența la vot a fost remarcabilă, ajungând la 77,7% până la ora 22:00, un nivel semnificativ mai ridicat decât cel de 70,6% înregistrat la scrutinul din 2022. Aproximativ 5,7 milioane de israelieni s-au prezentat la urne, marcând cea mai înaltă participare la vot din anul 1999. Această mobilizare masivă reflectă tensiunile sociale și politice din țară, fiind una dintre cele mai importante participări la scrutin de la începutul colectării datelor oficiale.
Istoricul politicii israeliene arată că astfel de impasuri pot duce la perioade lungi de instabilitate. Între anii 2019 și 2022, Israelul a traversat o criză politică severă, fiind nevoit să organizeze cinci runde succesive de alegeri parlamentare pentru a încerca formarea unui guvern funcțional. În absența unei majorități de 61 de mandate, procesul de negociere între partidele din Knesset va fi extrem de complex.