Peste 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina vor participa duminică la alegerile generale ale țării. Acest scrutin major are rolul de a stabili componența puterii la nivel de stat, la nivel de entități, precum și la nivel de cantoane pentru perioada de patru ani ce urmează. Procesul electoral este unul de o importanță strategică pentru stabilitatea politică a regiunii, având în vedere numărul masiv de cetățeni implicați în vot.
O schimbare tehnologică majoră este adusă de introducerea sistemelor biometrice pentru verificarea identității alegătorilor în timpul votului. Noua procedură include utilizarea amprentelor digitale și scanarea automată a buletinelor de vot pentru a asigura procesul. Aceste echipamente moderne vor fi implementate în toate cele 5.200 de secții de votare din țară, existând și unități de rezervă pregătite pentru a fi utilizate imediat în cazul unor eventuale defecțiuni tehnice.
Prin acest vot, cetățenii vor desemna direct cei trei membri ai președinției țării. De asemenea, se vor alege 42 de deputați în Camera Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH, 98 de deputați în Camera Reprezentanților a Federației și 83 de deputați în Adunarea Națională a Republicii Srpska. În cadrul Republicii Srpska, președintele și cei doi vicepreședinți vor fi aleși tot prin metoda votului direct, în timp ce în Federație se vor vota și adunările cantonale.
Competiția politică este extrem de densă, implicând în total 76 de partide politice și patru candidați independenți. Acest scrutin are loc într-un climat marcat de tensiuni interetnice și dispute politice constante. Situația este agravată de faptul că reforma electorală promisă de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022 nu a fost pusă în aplicare, lăsând regulile de vot neschimbate.
Regulamentul actual de vot este criticat deoarece pare să îi discrimineze pe membrii minorităților naționale. De asemenea, regulile afectează persoanele care aparțin popoarelor constitutive, dar se află în poziția de minoritate în entitatea în care locuiesc. Această lipsă de reformă a avut consecințe severe asupra parcursului țării spre UE, blocând complet procesul din mijlocul anului 2024 și ducând la pierderea a sute de milioane de euro din fondurile europene destinate reformelor.
Contextul politic actual este unul de criză, deoarece blocajul administrativ a afectat direct accesul la resursele financiare europene. Din cauza lipsei de implementare a reformelor promise anterior, Bosnia și Herțegovina a suferit pierderi financiare semnificative. Aceste fonduri europene erau menite să sprijine modernizarea țării, însă disputele politice au împiedicat utilizarea lor, lăsând procesul de integrare europeană într-un punct critic.