Peste 3,4 milioane de alegători sunt chemați la urne duminică pentru a decide cine va guverna Bosnia și Herțegovina, entitățile și cantoanele sale în următorii patru ani. Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, numărul total de alegători înregistrați este de 3.414.364. Acest proces electoral de genișă amploare se desfășoară într-un context marcat de dispute politice persistente și tensiuni interetnice ridicate.
O schimbare majoră în organizarea acestor scrutin este introducerea noilor tehnologii pentru verificarea identității prin date biometrice, inclusiv amprente. În toate cele 5.200 de secții de votare vor fi utilizate mașini pentru scanarea automată a buletinelor de vot, existând și unități de rezervă pentru eventuale defecțiuni. Aceste măsuri sunt implementate pentru a preveni fraudele, precum furtul de identitate sau votul multiplu, facilitând totodată o procesare mai rapidă și mai exactă a rezultatelor.
Sistemul electoral actual rămâne unul nereformat, în ciuda promisiunilor făcute de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022. Această lipsă de reformă înseamnă că candidații pentru președinția formată din trei membri concurează sub reguli care pot discrimina membrii minorităților naționale. Există, de asemenea, riscul ca alegătorii bosniaci, fiind mai numeroși, să influențeze semnificativ alegerea membrului croat al președinției, afectând echilibrul puterii.
Competiția implică 76 de partide politice și patru candidați independenți pentru diverse funcții de putere. Pe lângă președinție, alegătorii vor vota pentru 42 de membri ai Camerei Reprezentanților a Adunării Parlamentare a BiH, 98 de membri ai Camerei Reprezentanților a Parlamentului Federației BiH și 83 de membri ai Adunării Naționale a Republicii Srpska. În Republica Srpska, alegătorii vor vota direct președintele entității și cei doi vicepreședinți.
În rândul candidaților croați, HDZ BiH o propune pe Darijana Filipovic, în timp ce Zdenko Lučić candidează ca independent, cu sprijinul unui bloc centrat în jurul HDZ 1990. Opoziția este reprezentată de Slaven Kovačević din Frontul Democratic, care se bazează pe sprijinul alegătorilor bosniaci. În ceea ce privește președinția, sondajele indică un avantaj pentru actuala membră sârbă, Željka Cvijanović, și pentru președintele în exercițiu, Denis Bećirović.
Blocajele politice din Bosnia și Herțegovina au avut consecințe economice directe, afectând procesul de integrare în Uniunea Europeană. Din cauza disputelor care au început de la mijlocul anului 2024, țara a pierdut sute de milioane de euro din sprijinul oferit de UE pentru implementarea reformelor necesare. Această situație de instabilitate politică pune presiune pe noile autorități care vor fi constituite după certificarea rezultatelor de către Comisia Electorală Centrală.