Serbia trece printr-un moment critic de transformare politică, pe măsură ce cetățenii sunt chemați la urne pentru alegeri parlamentare anticipate. Acest scrutin, organizat în contextul unei tensiuni sociale ridicate, reprezintă un test major pentru Aleksandar Vucic, care conduce scena politică din țară de 14 ani. Procesul electoral este perceput de manifestanți ca un referendum împotriva guvernării actuale, oferind celor 6,4 milioane de alegători posibilitatea de a decide direcția politică a statului.
Secțiile de votare au deschis porțile la ora 07:00, urmând să rămână funcționale până la ora 20:00. Deși se așteaptă primele rezultate în cursul serii, există temeri legate de posibilele incidente pe parcursul votului. Opoziția manifestă o neîncredere profundă în corectitudinea procedurilor organizate de administrația actuală, solicitând o monitorizare atentă. Din acest motiv, procesul electoral este supus unei supravegeri constante, atât din partea societății civile, cât și a observatorilor internaționali.
Înainte de începerea votului, 24 de ONG-uri sârbe au emis o declarație prin care au semnalat deficiențe structurale în organizare. Aceste organizații au estimat că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca alegerile să fie considerate „libere și echitabile”. Pentru a compensa aceste riscuri, studenții au mobilizat o rețea de voluntari care să supraveghească procesul de vot, completând astfel prezența observatorilor internaționali trimiși tradițional la fața locului pentru a asigura integritatea scrutinului.
Situația este marcată de o polarizare extremă, reflectată și în datele divergente ale studiilor de opinie. Grupul de reflecție NSPM a publicat un sondaj care plasează lista studenților la 44,5%, în timp ce lista lui Aleksandar Vucic se află la 42,7%. În contrast, un studiu realizat de Faktor Plus plasa majoritatea actuală la 48,6%, în timp ce studenții ajungeau la 37,1%. Lipsa unor sondaje independente și rezultatele contradictorii indică o scenă politică extrem de fragmentată.
Acest scrutin este rezultatul unor proteste masive care au durat aproape doi ani, declanșate de tragedia din Novi Sad. În 2024, prăbușirea unui acoperiș de la o gară a provocat moartea a șaisprezece persoane, eveniment care a scos la lumină acuzațiile de corupție endemică. Protestele au atins cote de mobilizare comparabile cu căderii de regimuri anterioare, culminând cu cerința de organizare a alegerilor anticipate. Aleksandar Vucic a decis să își scurteze al doilea mandat pentru a conduce campania electorală.
Aceste alegeri parlamentare anticipate vin într-un moment în care Serbia traversează o perioadă de instabilitate socială declanșată de accidentul feroviar din Novi Sad. Evenimentul a transformat nemulțumirea față de infrastructură într-un movement politic amplu, axat pe combaterea corupției. Mobilizarea masivă a cetățenilor din Belgrad a forțat guvernul să convoace scrutinul, transformând procesul electoral într-o luptă pentru controlul instituțiilor statului și pentru direcția de dezvoltare a țării.