Alegătorii din Elveția au respins duminică o inițiativă care urmărea introducerea unor reguli mult mai rigide privind neutralitatea statului în Constituție. Propunerea a fost înfrângută cu peste două treimi din voturi, neobținând nici măcar sprijinul majorității cantoanelor, condiție obligatorie pentru orice modificare constituțională. Această decizie vine după ce proiectul ar fi limitat semnificativ capacitatea guvernului de a colabora cu NATO și de a aplica sancțiuni economice internaționale.
Inițiativa a fost susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), care a argumentat că politica actuală a fost erodată de decizia Bernei de a impune sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din Ucraina. Propunerea prevedea că Elveția nu ar putea adera sau coopera cu alianțe militare sau de apărare decât în situația unui atac direct. De asemenea, adoptarea unor sancțiuni ar fi fost permisă doar dacă acestea sunt aprobate oficial de Organizația Națiunilor Unite.
Guvernul și majoritatea partidelor politice s-au opus acestei schimbări, ministrul de externe Ignazio Cassis avertizând că adoptarea ei ar afecta securitatea națională. El a subliniat că o astfel de măsură ar limita posibilitatea Elveției de a desfășura exerciții comune cu NATO. În schimb, Partidul Verde și Partidul Popular Evanghelic (EVP) au salutat rezultatul, parlamentara Sibel Arslan afirmând că alegătorii au refuzat izolarea Elveției pe plan internațional.
Deși deputatul Lukas Reimann a declarat că este nemulțumit de rezultat, el a recunoscut că toate partidele și-au confirmat angajamentul față de neutralitate în timpul campaniei. Susținătorii SVP, precum Christoph Blocher, au susținut că Elveția nu a avut război timp de 200 de ani datorită neutralității și înarmării constante. Aceștia au avertizat că Rusia consideră acum Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor aplicate recent.
Profesorul Fabio Wasserfallen, de la Universitatea din Berna, a explicat că, deși alegătorii apreciază neutralitatea, aceștia aprobă modul în care guvernul o aplică în prezent. Conform acestui punct de vedere, populația susține în general sancțiunile împotriva Rusiei și nu dorește o schimbare a politicii actuale. Susținătorii proiectului au argumentat că neutralitatea a permis Bernei să ofere bune oficii pentru medierea unor conflicte internaționale în trecut.
Neutralitatea Elveției este o politică recunoscută pe plan internațional încă din anul 1815, deși Constituția nu detaliază modul concret în care guvernul trebuie să o aplice. Această poziție a servit istoric ca instrument de protecție și mediere, însă aplicarea ei în contextul conflictelor moderne, precum cel din Ucraina, a generat dezbateri aprinse privind echilibrul între independență și responsabilitatea față de dreptul internațional.