Industria ospitalității din România traversează o perioadă de dezechilibru, în care valoarea serviciilor oferite nu mai corespunde cu tarifele solicitate de operatori. Conform unui studiu realizat de platforma AHA Moments și „Destinația Anului”, raportul calitate-preț reprezintă primul aspect pe care cetățenii români l-ar modifica în turismul din țară. Această problemă afectează direct indicatorii de ocupare și balanța plăților în sectorul de turism autohton.
Situația financiară a turismului este marcată de o diferență semnificativă între cheltuielile cetățenilor și veniturile generate în țară. Datele Băncii Naționale a României (BNR) indică faptul că, în anul 2025, românii au cheltuit peste 10 miliarde de euro pe călătorii în străinătate. În același timp, încasările produse de turiștii străini care au vizitat România s-au ridicat la doar 5,4 miliarde de euro, evidențiind o scădere a competitivității interne.
Eficiența sectorului de cazare este comparată nefavorabil cu cea a partenerilor regionali, conform datelor Eurostat. Rata netă de ocupare a hotelurilor și a unităților de cazare din România a scăzut la 27% în 2025. Această cifră este mult sub nivelul înregistrat de alte țări din regiune, precum Bulgaria, care are o rată de 57%, sau Grecia, unde ocuparea unităților de cazare a ajuns la 51%.
Accesibilitatea financiară rămâne o barieră majoră pentru o mare parte din populație, în special din cauza erodării veniturilor reale. Studiul relevă că 61% dintre românii cu vârste de peste 16 ani nu își permit o vacanță de o săptămână, o cifră mult mai mare decât media UE, care este de 27%. De asemenea, constanța acestui fenomen este influențată de restrângerea facilităților oferite prin intermediul voucherelor de vacanță.
Exigențele turiștilor au crescut, deoarece standardul de confort în locuințele private a ridicat așteptările față de unitățile de cazare. Multe restaurante și pensiuni nu reușesc să mențină standardele de igienă și confort pe care publicul le consideră acum de bază. Paradoxal, nemulțumirea față de prețuri nu vine doar de la cei cu bugete mici, ci și de la gospodăriile cu venituri de peste 9.000 de lei, care refuză să plătească tarife similare cu cele din Viena, Roma sau Praga.
În contextul economic actual, sectorul turismului din România se confruntă cu provocări structurale care afectează imaginea țării. Deși natura și gastronomia sunt puncte forte, deficitele de infrastructură și costurile ridicate limitează potențialul de creștere. Analizele economice recente arată că echilibrul dintre investițiile externe și consumul intern rămâne un factor critic pentru stabilitatea pieței de servicii și pentru atragerea fluxurilor de capital în regiune.