România ocupă poziția de cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește costul alimentelor, depășind în acest sens și Bulgaria. Conform unui studiu Euronews Business, prețurile din Bulgaria sunt mai mici decât în Albania, însă rămân superioare celor din România. Analiza evidențiază diferențe majore de costuri între statele membre, unde chiar și prețul pentru un produs de bază, precum pâinea, poate varia de peste trei ori între o țară și alta.
În Bulgaria, prețurile sunt afectate de adaosul comercial aplicat de lanțurile de retail, care ajunge la nivelul de 135%. Maia Manolova, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, a semnalat un paradox în care anumite produse sunt mai scumpe la Sofia decât la Berlin. Această situație apare deoarece produsele de bază, precum laptele, brânza, cașcavalul sau untul din lapte de vacă, sunt vândute la prețuri mult mai mici de către producătorii de la țara de proveniență.
Datele de la Numbeo de la mijlocul anului 2026 indică faptul că indicele prețurilor alimentelor variază semnificativ, de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția. În cadrul UE, România are un indice de 66,7, ceea ce înseamnă că alimentele sunt cu 33,3% mai ieftine decât media europeană. În schimb, Elveția depășește media UE cu 89,2%, iar Franța este cea mai scumpă economie mare din Europa, având prețurile cu 27,5% peste media europeană.
Deși prețurile sunt mai mici în România, accesibilitatea reală rămâne o problemă pentru gospodării. Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, explică faptul că prețul include nu doar alimentul, ci și salariile, energia, chiria și transportul. În România, unde alimentele sunt mai ieftine, gospodăriile alocă 23,1% din bugetul lor pentru alimente și băuturi nealcoolice, un procent mai mare decât media UE, unde acest cost reprezintă 13,6%.
Jeremias Mate Balogh, profesor de la Universitatea Corvinus, subliniază că prețurile mai mici nu înseamnă întotdeauna o accesibilitate mai mare pentru cetățeni. Diferențele de preț se datorează unor factori precum salariile, costurile terenurilor, forța de muncă, structura pieței de retail, impozitarea și costurile logistice. Astfel, alimentele pot fi mai ieftine în termeni absoluți, dar pot deveni mai puțin accesibile atunci când sunt raportate la venitul net al oamenilor după impozitare.
Contextul economic european arată o fragmentare clară între regiuni, cu prețuri mai mici în Europa de Est și pe Balcani. În timp ce statele din Europa de Nord, precum Islanda sau Norvegia, se află constant peste media UE, țări precum Macedonia de Nord sau Serbia mențin indici de preț mult mai scăzuți. Această diversitate reflectă nivelurile diferite de dezvoltare economică și structurile de cost ale fiecărei națiuni din continent.