România a ocupat locul 32 din cele 42 de țări europene analizate în ceea ce privește puterea de cumpărare, înregistrând o scădere de un loc față de situația din 2025. Conform datelor NIQ Purchasing Power România 2026, media națională a puterii de cumpărare este de 11.283 euro pe locuitor. Această valoare reprezintă doar 53% din media europeană, care se situează la nivelul de 21.153 euro per cap de locuitor.
Bucureștiul rămâne cel mai puternic județ din țară, având o putere de cumpărare de 22.941 euro pe locuitor. Capitala este singura regiune din România care depășește media europeană, înregistrând un indice de 108,5. Această cifră este de aproape două ori mai mare decât media națională, evidențiind o concentrare economică majoră în zona metropolitană a capitalei, un fenomen observat și în alte orașe europene precum Paris sau Sofia.
În interiorul țării, doar nouă județe reușesc să depășească media națională de 11.283 euro. Județul Alba ocupă locul 10 în clasamentul intern, însă se situează deja ușor sub acest prag, având un indice de 99,3. Diferențele economice rămân extrem de pronunțate între regiuni, existând o polarizare puternică între zonele dezvoltate și cele cu venituri mai mici, ceea ce afectează nivelul general de consum.
Disparitățile dintre cele mai bogate și cele mai sărace județe sunt masive, diferența fiind de aproximativ 17.100 euro pe locuitor. În timp ce în București puterea de cumpărare este de 22.941 euro, în județul Giurgiu aceasta este de doar 5.816 euro. Astfel, locuitorii capitalei dispun de aproape patru ori mai multă putere de cumpărare decât cei din județul aflat pe ultima poziție în clasamentul național.
La nivel continental, puterea de cumpărare totală a europenilor este estimată la aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026. Deși piețele din Europa Centrală și de Sud-Est se dezvoltă dinamic, există încă diferențe semnificative între state. Locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Islanda au venituri disponibile mult mai mari, în timp ce în Ucraina, Kosovo și Moldova puterea de cumpărare este cea mai redusă.
Puterea de cumpărare este definită ca venitul disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând și beneficiile oferite de stat. Această resursă financiară este utilizată de cetățeni pentru a acoperi cheltuieli esențiale, precum alimentele, locuința, energia sau serviciile, dar și pentru activități recreative, mobilitate sau pensii private. Valorile raportate în acest studiu sunt bazate pe veniturile nominale și nu sunt ajustate la rata inflației.