O schimbare semnificativă a apărut în analiza puterii de cumpărare a populației din România, conform datelor furnizate de compania de cercetare de piață NielsenIQ. Pentru o perioadă lungă, Vaslui a reprezentat constant județul cu cele mai mici resurse financiare la nivel național. Totuși, în anul 2026, această ierarhie s-a modificat, iar Vaslui a fost depășit în clasamentul celor mai sărace județe de către Giurgiu.
În ceea ce privește extremul pozitiv al clasamentului, Bucureștiul rămâne o zonă de neclintit, fiind cel mai bogat județ din țară. Puterea de cumpărare în Capitală a atins valoarea de 22.941 euro pe cap de locuitor, un nivel care depășește media europeană. Această cifră este de peste două ori mai mare decât media națională a României, consolidând poziția Capitalei în fața restului țării.
Disparitatea dintre cele mai bogate și cele mai sărace zone din România este extrem de pronunțată. Analistul NielsenIQ subliniază faptul că diferența dintre cel mai puternic și cel mai slab județ este considerabilă. În timp ce Bucureștiul deține 22.941 de euro, Giurgiu se situează la doar 5.816 euro. Astfel, locuitorii Capitalei dispun de de aproape patru ori mai mulți bani de cheltuială decât cei din județul aflat pe ultimul loc.
Pe lângă București, doar alte opt județe din România reușesc să depășească media națională a puterii de cumpărare. În acest context, județul Alba se apropie de acest reper național, dar rămâne în urma celor mai performante zone. Analistul NielsenIQ menționează că, deși în multe state se observă o concentrare a avuției în orașele-capitală, România se remarcă în mod special prin această disparitate.
Situația economică a județelor românești reflectă o distribuție neuniformă a resurselor financiare ale populației. În timp ce unele regiuni beneficiază de o putere de cumpărare ridicată, alte zone precum Giurgiu rămân în urmă. Această structură evidențiază o concentrare masivă a bogăției în zona metropolitană a Bucureștiului, lăsând restul teritoriului într-o poziție de inferioritate economică față de standardele capitalei.
Această analiză a puterii de cumpărare intervine într-un context în care harta profitabilității firmelor din România indică faptul că un sfert dintre companiile din țară funcționează în pierdere. Această realitate economică poate influența direct capacitatea de consum a populației din diverse județe, accentuând diferențele de nivel de trai observate în datele NielsenIQ.