Analistul economic Andrei Caramitru a criticat dur decizia de a majora din nou salariul minim, descriind această măsură ca fiind o eroare gravă. Într-o analiză publicată marți, 3 noiembrie, pe contul său de Facebook, expertul avertizează că această intervenție a Guvernului va genera efecte de recul imediate. Conform acestuia, decizia riscă să destabilizeze piața muncii și să accentueze blocajele financiare, afectând în mod direct categoriile de salariați cele mai vulnerabile.
Andrei Caramitru explică faptul că presiunea financiară asupra angajatorilor va duce inevitabil la pierderi de locuri de muncă. Acesta subliniază că costul pentru o firmă este cel brut, iar orice creștere a acestuia va impulsiona companiile să angajeze mai puțini oameni. Conform analizei, persoanele care vor fi lovate cel mai dur de această schimbare sunt tinerii și cei fără educație, care se vor trezi în situații de criză.
Expertul argumentează că principala problemă a sistemului din România nu este valoarea nominală a salariului minim brut, ci nivelul salariului net. Andrei Caramitru afirmă că țara are cele mai mari taxe pe salariile mici din Europa, ceea ce generează sărăcie generalizată în partea de jos a piramidei sociale. Această povară fiscală reținută de stat duce la un procent uriaș de oameni care nu muncesc, afectând grav zonele sub-dezvoltate.
Ca reacție la noile grile de salarizare impuse administrativ, Andrei Caramitru anticipează o reorientare radicală a companiilor locale. Acesta susține că, dacă costurile pentru salariile minime devin prea mari, firmele vor opta pentru importul de forță de muncă din exterior. Analistul menționează că angajatorii vor aduce oameni motivați, și posibil cu mai multă experiență, direct din Asia pentru a ocupa aceste posturi.
În loc de majorări, Andrei Caramitru propune o restructurare a cheltuielilor publice pentru a permite scăderea taxelor pe muncă. El susține că această abordare ar duce la mai multă competitivitate, mai multe joburi și scăderea sărăciei. În concluzie, analistul se arată sceptic față de discernământul publicului, afirmând că majoritatea populației reacționează la aceste schimbări economice într-un mod pur emoțional.
Deciziile privind politica salarială și fiscală se încadrează într-un context economic complex, în care indicatorii de performanță variază semnificativ între sectoare. În timp ce unele instituții financiare, precum Raiffeisen Bank România, au raportat un profit net de 1,26 mld lei în primele nouă luni din 2026, alte decizii administrative pot influența direct capacitatea de angajare a firmelor din țară.