Sectorul agricol din România traversează o perioadă de instabilitate financiară majoră, caracterizată de o creștere alarmantă a numărului de companii în insolvență. În primele nouă luni ale anului 2026, numărul companiilor care au intrat în această stare la nivel național a crescut cu aproape 12% față de perioada precedentă. Totuși, în agricultura românească, această evoluție este mult mai severă, înregistrând o creștere de 52,5%, ceea ce reprezintă peste 90 de companii în plus care au ajuns în această situație critică.
Această criză nu este un fenomen brusc, ci rezultatul presiunilor acumulate pe parcursul ultimilor trei sau patru ani. Fermierii au fost nevoiți să gestioneze provocări succesive, precum creșterea costurilor de producție și fenomenele meteo extreme, precum seceta, fără a avea răgazul necesar pentru a-și reface rezervele financiare. Mulți au apelat la credite sau au amânat investițiile pentru a menține activitatea, însă aceste soluții pe termen scurt au creat un dezechilibru financiar greu de gestionat pe termen lung.
Analizele realizate de CITR relevă dimensiunea reală a problemelor în zona culturilor agricole și a creșterii animalelor. Din aproximativ 4.000 de companii de impact care generează circa 60% din cifra de afaceri a sectorului, aproximativ 1.700 se află în dificultate financiară sau sunt în pragul insolvenței. Aceste entități cumulează datorii de aproximativ 37 de miliarde de lei și angajează în jur de 21.000 de persoane, afectând astfel întregul lanț de aprovizionare, de la furnizori la procesatori.
Accesul la noi resurse financiare este îngreunat de creșterea riscurilor percepute de instituțiile bancare. Rata creditelor neperformante în agricultura românească a ajuns la aproximativ 10%, o valoare care este de aproape două ori mai mare decât media generală a economiei. Acest context creează un cerc vicios în care fermierii au nevoie de capital pentru a produce și a achita obligațiile, dar dificultățile financiare acumulate le blochează accesul la noi finanțări necesare.
Pentru a evita colapsul total, specialiștii recomandă abordarea timpurie a problemelor prin mecanisme de restructurare preventivă sau renegocierea termenelor de plată. O fermă cu datorii nu este neapărat o afacere fără viitor, deoarece poate deține terenuri productive, utilaje și personal calificat. Importanța constă în reorganizarea obligațiilor financiare înainte ca presiunea creditorilor să devină ireversibilă, adaptând modelul de business la ritmul real de încasări și la specificul ciclurilor agricole.
În contextul economic actual, gestionarea bugetelor publice și a resurselor rămâne un subiect sensibil. Recent, Ministrul Finanțelor a respins solicitările unor ministere pentru o rectificare bugetară de 60 de miliarde de lei, considerând că această sumă este exagerată. Această abordare conservatoare a bugetului de stat se aliniază cu dificultățile de finanțare observate în sectoarele economice care necesită capital intensiv, precum cel agricol.