În România, numărul persoanelor care beneficiază de pensii de serviciu a ajuns la 12.003 persoane, conform celor mai recente date furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această cifră reflectă o creștere de opt beneficiari față de luna precedentă, înregistrată în luna septembrie. Din totalul acestor persoane, 7.934 dețin o pensie care include și o componentă calculată pe baza contribuțiilor plătite în sistemul public de pensii.
Diferențele de venituri între categoriile de beneficiari sunt semnificative, în special în cazul foștilor judecători și procurori, grupați sub Legea nr. 303/2022. Această categorie cuprinde 5.875 de persoane, dintre care 2.541 primesc și o componentă din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Pensia medie pentru acești foști magistrați este de 25.682 de lei pe lună, formată dintr-o parte contributivă de 7.617 lei și o componentă de 22.545 de lei suportată direct de la bugetul de stat.
O altă categorie cu venituri ridicate este reprezentată de personalul aeronautic civil navigant profesionist, reglementat prin Legea nr. 83/2015. În septembrie, acest grup era format din 1.314 persoane, majoritatea beneficiind de o componentă contributivă. Pensia lor medie lunară este de 13.179 de lei, dintre care o sumă de 8.140 de lei este finanțată de la bugetul de stat. Totodată, foștii angajați ai Curții de Conturi încasează în medie 10.790 de lei pe lună, având 712 beneficiari înregistrați.
Veniturile sunt mai modeste pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, care numără 2.470 de pensionari. Pentru aceștia, pensia medie este de 7.381 de lei, cu o componentă de 4.504 lei provenită de la bugetul de stat. În aceeași lună, corpul diplomatic și consular a înregistrat 776 de beneficiari cu o pensie medie de 7.062 de lei. Foștii funcționari publici parlamentari, în număr de 856, primesc în medie 6.285 de lei lunar.
Structura acestor plăți variază în funcție de legislația aplicabilă fiecărui grup profesional, influențând modul în care bugetul public susține veniturile lunare. În cazul unor categorii, ponderea suportată de la bugetul de stat este dominantă, în timp ce la altele, contribuția proprie a beneficiarilor rămâne relevantă. Această distribuție a resurselor subliniază impactul diferențiat al pensiilor de serviciu asupra cheltuielilor publice ale României.
Gestionarea bugetelor publice și a sistemului de pensii rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a țării. În contextul actual, deciziile privind cheltuielile de stat și veniturile cetățenilor sunt monitorizate atent de către instituțiile financiare. Discuțiile privind impactul acestor plăteri asupra bugetului de stat continuă să fie relevante pentru economia națională și pentru planificarea fiscală pe termen lung.