Prezența căpșunilor românești în piețe la începutul lunii noiembrie reprezintă o surpriză pentru consumatori, fiind fructe asociate în mod obișnuit cu perioadele calde de primăvară sau vară. Fenomenul este facilitat de temperaturile neobișnuit de ridicate înregistrate recent, care au permis prelungirea sezonului pentru anumite culturi agricole. Totuși, această disponibilitate vine cu un cost semnificativ pentru cumpărători, prețul kilogramului de fructe fiind de aproximativ 40 de lei.
Sebastian Dinu, un fermier din Mârșani, a explicat faptul că temperaturile de anul acesta au fost destul de bune pentru procesul de producție. Aceste condiții climatice favorabile l-au ajutat direct pe fermier să poată scoate pe piață căpșuni chiar și în această perioadă a anului. Deși fructele sunt disponibile, prețul de 40 de lei pe kilogram face ca acest produs să fie mai degrabă o plăcere ocazională decât o achiziție frecventă pentru majoritatea cetățenilor.
Potențialul agricol al regiunii este confirmat de datele din județul Dolj, unde s-au cultivat peste 230 de hectare de căpșuni doar în cursul acestui an. Producția de fructe depinde însă de o combinație de factori, printre care soiul ales, condițiile specifice de cultivare și evoluția constantă a vremii. Chiar dacă temperaturile actuale au ajutat, stabilitatea recoltei rămâne dependentă de variațiile climatice care pot apărea în orice moment.
Anterior, sectorul agricol a trecut prin perioade dificile, în special în zonele montane și colinare, unde culturile au fost afectate de un val de frig la începutul lunii mai 2026. În acele zone, pierderile de producție au ajuns până la 60%, afectând în mod sever livezile și viile. Mariu Ștefan, director adjunct al Direcției pentru Agricultură Județene Bihor, a menționat că evenimentul climatic de la sfârșitul lunii aprilie a lovit cel mai puternic noaptea de 30 aprilie spre 1 mai.
În urma acelui îngheț, au fost afectate în principal soiurile timpurii de caiși și piersici, în timp ce merii au fost mai puțin atinși de condițiile nefavorabile. La momentul respectiv, s-au desfășurat verificări în teren pentru a centraliza pagubele reale cauzate de temperaturile scăzute. Deși unele culturi precum rapița au scăpat de îngheț, impactul asupra fructelor de pomi fructiferi a fost unul considerabil pentru fermierii din zonele de deal și munte.
Sectorul agricol din România este constant expus riscurilor climatice, de la înghețurile târzii care pot distruge recoltele de primăvară, până la perioadele de căldură care modifică calendarul de recoltare. Aceste fluctuații de temperatură influențează direct atât cantitatea de produse disponibile pe piață, cât și prețurile finale pe care consumatorii trebuie să le plătească în magazine sau la piețele locale.