Reducerea deficitului bugetar nu se traduce printr-o îmbunătățire imediată a condițiilor de viață pentru cetățenii din România. Deși măsurile de disciplină financiară sunt esențiale pentru stabilitatea statului, familiile continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate la cumpărături, facturi și rate la bănci. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, o perioadă de stabilitate și o eventuală scădere a costurilor creditelor sunt așteptate abia în a doua parte a anului 2027.
Pentru majoritatea românilor, procesul de ajustare fiscală se manifestă prin taxe mai mari și prețuri la produse și servicii care cresc mai rapid decât veniturile. Adrian Negrescu compară situația cu o familie care își plătește datoriile la bancă: acțiunea nu îmbunătățește imediat nivelul de trai, dar previne falimentul. Populația a suportat deja efortul necesar pentru reducerea deficitului prin majorarea TVA-ului și a accizelor, ceea ce a dus la scăderea puterii de cumpărare.
Sectorul de afaceri se confruntă cu o lipsă de predictibilitate care îi împiedică să planifice investițiile sau angajările pe termen lung. Antreprenorii se tem de introducerea unor noi taxe, iar stabilitatea fiscală va veni doar dacă statul trece de la ajustări prin taxe la reforme structurale. Adrian Negrescu susține că o administrație mai suplă și o colectare mai bună sunt necesare pentru ca firmele să nu mai plătească prețul acestor ajustări.
Situația finanțelor publice arată că veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproape 56 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026. Din această sumă, încasările din TVA au reprezentat peste 23 de miliarde de lei în plus față de perioada precedentă. În același timp, cheltuielile statului au înregistrat o creștere de peste 31 de miliarde de lei, fiind utilizate fonduri europene și economii la anumite categorii de cheltuieli.
Perspectiva unei scăderi a ratelor la credite este legată de scăderea inflației și de deciziile Băncii Naționale a României. România a plătit 50,63 miliarde de lei doar pentru dobânzile datoriei publice în primele nouă luni din 2026, cu 11 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Adrian Negrescu estimează că primele reduceri ale dobânzii-cheie ar putea apărea în a doua parte a lui 2027, moment în care vor începe să scadă și indicatorii ROBOR și IRCC.
Anul 2027 este proiectat ca fiind un an al stabilizării economice, nu al relaxării financiare. Primele luni ale acestui an vor semăna cu finalul lui 2026, fiind caracterizate prin prețuri ridicate și dobânzi neschimbate. Pentru ca economia să își recapete încrederea, este necesară implementarea unor reforme care să asigure reguli fiscale clare pentru cetățeni și pentru companii.