Agricultorii din România au început să exploateze cererea tot mai mare a comunităților asiatice pentru plante aromatice și legume proaspete. Pe parcele de dimensiuni reduse, unii fermieri au introdus culturi precum ridichia Daikon, varza Bok Choi sau fasolea Mung. Aceste produse erau anterior aduse de muncitorii străini din propriile țări, însă acum producția locală începe să o ocupe pe piața din aprozarelor asiatice.
În prezent, legumele importate cu vaporul din India, Bangladesh, Nepal sau Sri Lanka ating prețuri între 35 și 100 de lei pe kilogram în magazinele specializate. Aceste produse de import sunt aduse de două ori pe săptămână și au o marjă de profit minimă. În contrast, legumele cultivate local de furnizorii care au găsit soluții în România sunt de 4-5 ori mai ieftine, oferind o alternativă accesibilă pentru consumatori.
În zona Aradului, doi fermieri asiatici cultivă cu succes ridichia albă Daikon și varza Bok Choi, beneficiind de faptul că aceste plante nu prezintă încă probleme cu dăunătorii în țară. Pe lângă acestea, în oferta locală se regăsesc și ghimbir, bame, ardei iuți și fasole. De asemenea, anumite soiuri de boia iute din zona Ardealului sunt deja utilizate în amestecuri internaționale, precum tandoori masala, 7 spice sau gochugaru pentru kimchi.
O altă direcție profitabilă este reprezentată de cultivarea șofranului, cel mai valoros condiment din Asia. Pe o plantație din județul Bihor, producătorul Mircea Bronț gestionează aproximativ 150.000 de plante. Recolta de șofran, care este utilizată în supe creme, curry, tocane de vită sau oaie și deserturi cu cocos, este destinată atât pieței interne, cât și vânzărilor în străinătate, publicul fiind deja educat în acest sens.
Procesul de recoltare a șofranului este descris ca fiind o muncă extrem de minuțioasă, fiind necesară recoltarea firelor foarte subțiri. Această activitate necesită o atenție sporită pentru a menține calitatea produsului final. Fermierii urmăresc să maximizeze potențialul acestor culturi exotice, profitând de adaptabilitatea lor la condițiile climatice din România și de nevoia constantă de produse proaspete din partea comunităților de expați.
Evoluția acestor tipuri de agricultură de nișă reflectă o schimbare în structura consumului de alimente din România, odată cu diversificarea demografică. Introducerea unor culturi precum fasolea Mung, care are dimensiuni similare cu boaba de linte, sau utilizarea unor soiuri de legume care au existat în trecut în România, arată o integrare economică a cerințelor internaționale în sistemul agricol național.