Discuțiile de la evenimentul „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au pus în lumină necesitatea transformării ecosistemului cultural românesc. Masa rotundă, desfășurată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026, a explorat relația dintre tehnologie și creație. Participanții au analizat impactul inteligenței artificiale, educația, accesul pe piețele internaționale și mecanismele de finanțare pentru artiști.
Mirabela Grădinaru a deschis dialogul, subliniind importanța conexiunilor dintre oameni și instituții pentru dezvoltarea creativității. Ea a menționat că industriile creative generează posibilități de dezvoltare pentru comunități, nu doar bunuri culturale. În acest context, colaborarea dintre domenii și comunități este esențială pentru a încuraja experimentul și curajul de a crea ceva nou, chiar și atunci când resursele sunt limitate.
Sorin Costreie a argumentat că educația trebuie să treacă de la memorare la dezvoltarea gândirii critice pentru a evita șablonizarea minții prin AI. El a criticat sistemul actual și a propus ca universitățile să devină ele însele o industrie creativă, renunțând la modelul de „fabrică de diplome”. Teodor Frolu a completat această viziune, sugerând că tehnologia poate valorifica experiențele umane care nu pot fi standardizate, precum emoția sau interacțiunea directă.
Andrei Cozlac a pledat pentru utilizarea conștientă a noilor instrumente tehnologice prin educație, considerând inteligența artificială o etapă evolutivă a umanității. Pe partea de piață, Ioana Ciolacu a vorbit despre importanța autonomiei în educație, în timp ce Andrei Boncea a anticipat apariția „artistului-companie”. Acesta din urmă ar putea folosi tehnologia pentru a prelua activități care anterior necesitau echipe întregi, schimbând radical modul de lucru al creatorilor.
Anca Lupeș a subliniat necesitatea unui sprijin statal pentru exportul cultural și pentru promovarea artiștilor pe piețele externe. Bogdan Trâmbaciu a propus utilizarea inteligenței artificiale pentru reducerea birocrației administrative în proiectele culturale, menționând că AI poate structura platformele de finanțare. Totodată, Maria Rădan-Papasima a cerut o evaluare mai profundă a impactului proiectelor, propunând monitorizarea acestora și după încheierea perioadei de finanțare.
Evenimentul a subliniat miza de a transforma observatorul într-un laborator de testare a colaborărilor între sectorul public, universități și mediul privat. Marlene Herberth a indicat faptul că alfabetizarea digitală și accesul la contexte internaționale sunt instrumente esențiale pentru tineri. Construirea unui cadru de lucru comun este considerată prioritară pentru a permite experimentarea și dezvoltarea gândirii reflexive în societatea contemporană.