Ștefan Marius Deaconu, lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București, a prezentat date și statistici care contrazic narațiunile nostalgice despre perioada comunistă. Într-un eveniment dedicat proiectului „Gen Anti-Fake”, istoricul a analizat modul în care miturile despre Epoca de Aur sunt perpetuate în mediul online. Aceste idei despre o perioadă mai bună sunt puse în contrast cu situația reală a României la finalul regimului Nicolae Ceaușescu, evidențiind o discrepanță majoră între percepție și fapte.
În ceea ce privește sistemul sanitar, Ștefan Marius Deaconu a subliniat că accesul formal la medici nu garantează calitatea serviciilor. Deși aproape jumătate dintre respondenți considerau că accesul la sănătate era mai ușor atunci, România aloca doar 2,4% din PIB serviciilor medicale la finalul regimului. Un indicator critic a fost mortalitatea copiilor sub cinci ani, care a atins rata de 26,9 la mie, fiind cea mai ridicată valoare printre statele comparate în cadrul prezentării sale.
Analizând protecția socială, istoricul a contestat ideea că statul avea mai multă grijă de cetățeni. Ștefan Marius Deaconu a menționat că, în ciuda percepției că 70% dintre oameni simțeau această grijă, politicile de natalitate din perioada de după decretul din 1966 au cauzat mari dificultăți mamelor. Totodată, situația economică a pensionarilor din fostele CAP-uri era dificilă, mulți dintre aceștia cheltuind aproape opt din zece lei disponibili doar pe hrană.
Problema bogăției naționale și a industriei a fost abordată prin distincția dintre volumul de producție și valoarea reală adăugată. Deși România avea o industrie extinsă, Ștefan Marius Deaconu a explicat faptul că fabricile nu aduceau randamentul economic scontat. În ceea ce privește agricultura, mitul alimentelor sănătoase a fost pus la îndoială prin menționarea utilizării îngrășămintelor și a anumitor practici agricole care contrazic imaginea unei producții naturale.
În domeniul educației, datele arată că România aloca unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru acest sector în comparație cu statele vecine. Ștefan Marius Deaconu a vorbit despre dificultățile accesului la învățământul superior și despre presiunea demografică creată de generațiile de „decreței”. Începând cu anul 1981, numărul tinerilor a depășit capacitatea sistemului, ceea ce a dus la lipsa locurilor în bănci și în licee.
Discuțiile despre trecutul comunist trebuie abordate cu empatie față de generațiile care au trăit acele experiențe, fără a renunța la rigoarea datelor statistice. Ștefan Marius Deaconu recomandă un dialog bazat pe fapte concrete, evitând transformarea demontării miturilor într-un conflict între generații. Analiza istorică trebuie să rămână un bilanț calculabil, respectând în același timp memoria oamenilor care au format acele perioade de viață.