Poetul Dan Sociu, recunoscut ca fiind probabil cel mai important reprezentant al generației douămiiste, a lansat noul său roman, intitulat Masca de porțelan. Lucrarea a fost publicată la Editura Zupia, după ce a fost refuzată anterior de Polirom. Aspectul deosebit al acestei apariții literare constă în faptul că textul a fost scris împreună cu Gemini, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Google, transformând astfel autorul într-un fel de cyborg literar.
Această colaborare cu un asistent digital ridică semne de întrebare importante privind definiția conceptului de autor. Spre deosebire de alte opere, precum romanul I-phuck 10 de Viktor Pelevin, unde inteligența artificială funcționează doar ca un narator-algoritm, în cazul lui Sociu, Gemini apare direct ca autor al cărții. Analiza situației sugerează că nu este vorba despre doi autori separați, ci despre o entitate unică, un autor-cyborg, deoarece Gemini nu posedă voința proprie de a produce romane.
Utilizarea tehnologiei de către Dan Sociu poate fi interpretată ca o încercare de evadare intelectuală din mizerabilism și din propria biografie. Autorul, care a creat un curent bazat pe autoficționalism, pare să caute noi „paradisuri artificiale” pentru a depăși plictiseala și ruminația în jurul propriului sine. Relația cu inteligența artificială îi oferă plăceri intelectuale mai consistente și o formă de dialog care simulează o discuție în interiorul propriei minți.
Această decizie de a lucra cu algoritmi a dus la o schimbare în abordarea sa artistică, Sociu promovând recent o linie non-autobiografistă în poezia sa. Această tranziție este văzută ca o reacție la impasul creativ și ideologic în care se află și societatea. În timp ce alți autori, precum Mircea Cărtărescu, au respins orice legătură cu inteligența artificială, Dan Sociu a ales să o integreze și să o tematizeze deschis în opera sa.
Procesul de integrare a inteligenței artificiale în procesul de creație nu este un fenomen absolut nou în istoria tehnologiei. Încă din anii ’50, Christopher Strachey a conceput un program capabil să compună scrisori de dragoste, fiind prieten cu Alan Turing. Astfel, utilizarea algoritmilor în literatură reprezintă o evoluție a unor idei vechi, deși impactul asupra identității creatorului rămâne un subiect de dezbatere etică și teoretică majoră.
În peisajul cultural actual, utilizarea instrumentelor digitale pentru productivitate sau divertisment este tot mai frecventă. De la algoritmi care gestionează fluxurile de informații pe rețelele sociale, până la asistenți virtuali folosiți în scopuri terapeutice, tehnologia redefinește interacțiunea umană. Această transformare digitală afectează nu doar modul în care consumăm conținut, ci și modul în care construim identități în diverse domenii, inclusiv cea literară.