Suzuko Miyake, o studentă japoneză de la Universitatea de Arte din Tokyo, a vizitat județul Buzău pentru a cerceta ritualurile, miturile și superstițiile locale. Această deplasare face parte dintr-un proiect de studii postuniversitare în cadrul programului „Global Art Practice”, prin care se urmărește evidențierea similitudinilor și diferențelor dintre culturile română și niponă. Cercetarea sa se concentrează pe viața oamenilor care mențin o legătură strânsă cu natura și pe existența unor practici tradiționale de tămăduire.
Studenta a ales să își desfășoare activitatea în Valea Slănicului și la Muzeul „Timpul Omului” din comuna Mânzălești, zone recunoscute pentru bogăția informațiilor legate de tradiții. Suzuko Miyake a explorat modul în care comunitățile locale interacționează cu elemente invizibile, precum spiritele, și cum folosesc dansul pentru a răspunde mediului înconjurător. Aceasta a subliniat importanța practicilor transmise din generație în generație, care permit oamenilor să trăiască în armonie cu pământul și cu lumea naturală.
Un aspect central al cercetării sale vizează practicile tradiționale de vindecare, care includ remedii pentru diverse afecțiuni și ritualuri de prevenire a bolilor. Suzuko Miyake a observat că, în zona Mânzălești, există metode specifice pentru tratarea durerilor abdominale, a spaimii sau utilizarea „descântecului de aplecat”. Această diversitate de abordări, care include și variații regionale ale descântecului împotriva deochiului, a reprezentat un element de interes major pentru lucrarea sa de doctorat în etnografie și antropologie culturală.
În cadrul studiului, Suzuko Miyake a făcut și o paralelă între instrumentele muzicale folosite în România și cele din Japonia. În timp ce în România instrumentele de lemn, precum fluierul sau buciumul, pot fi folosite pentru a neutraliza magia neagră, în Japonia sunetul fluierului noaptea poate atrage entități sinistre. Această diferență culturală evidențiază modul divers în care cele două societăți percep magia albă și modul în care folosesc sunetul pentru a comunica cu lumea supranaturală sau pentru a o proteja.
Cercetarea a inclus și o analiză a numerologiei și a superstițiilor legate de evenimentele majore, precum nașterea, căsătoria sau moartea. Suzuko Miyake a identificat asemănări între numărul 13 din tradiția română și numărul 4 în cultura japoneză, ambele fiind asociate cu moartea. De asemenea, a fost observată o similitudine în credința privind spargerea oglinzii ca semn al unor perioade de necaz, demonstrând că anumite temeri ancestrale persistă în ciuda distanței geografice dintre cele două țări.
Ținutul Buzăului este recunoscut pentru o densitate impresionantă de mituri și legende, multe dintre acestea fiind concentrate în zona Munților Buzăului. Aceste tradiții, care includ povești despre iele, drăgăicile și diverse blestemele, formează un patrimoniu imaterial viu care continuă să definească identitatea locală. Aceste elemente culturale sunt transmise de generații, păstrând vie legătura dintre comunitatea de aici și forțele naturii sau ființele de legendă.