Marius Spiridon, fondatorul Createrra și autor de carte, a propus o schimbare de perspectivă privind construcția unui brand de țară pentru România. În cadrul conferinței Gândul „Made in Romania”, acesta a argumentat că nu este necesară inventarea unor concepte noi, ci utilizarea valorilor, oamenilor și tradițiilor care există deja. Strategia propusă pune accentul pe realism, sugerând că identitatea națională ar trebui să fie un punct de întâlnire între afaceri, produse locale și creativitate.
Unul dintre principalele puncte de plecare identificate de Marius Spiridon este capitalul cultural al țării, care poate servi drept punct de referință. El a menționat Festivalul George Enescu drept un exemplu de activ cultural puternic, descriind evenimentul ca fiind „un miracol al României”. Această platformă culturală ar putea funcționa ca o umbrelă sub care să fie promovate diverse forme de creație românească, oferind un spațiu comun pentru afaceri și produse locale.
În ceea ce privește dezvoltarea economică, Marius Spiridon consideră că educația reprezintă punctul de pornire esențial pentru viitor. El a subliniat că o cultură bazată pe inovație nu poate apărea într-un sistem educațional fondat pe obediență. Spiridon a criticat mediul economic actual, comparându-l cu „Vestul Sălbatic”, și a insistat pe necesitatea unei schimbări de mentalitate, trecând de la o forță de muncă mecanică la una bazată pe gândire, psihologie și introspecție.
Pentru ca un brand de țară să fie eficient, acesta trebuie să faciliteze colaborarea între companii prin trei mecanisme esențiale. Marius Spiridon a explicat că prima etapă este aliniamentul la nivel de țară, prin care companiile să reprezinte un crez comun. Ulterior, este necesară sentimentul de apartenență la un spațiu comun și, în final, contribuția reciprocă, prin care fiecare entitate adaugă valoare celorlalte pentru a crește împreună.
Spiridon a insistat că România are capacitatea de a construi o imagine complexă, care să depășească simpla comercializare a produselor tradiționale. El a declarat că țara poate inova în domenii precum bateriile sau mașinile, nu se limitând doar la exportul de vinuri. Scopul final este ca eticheta „Made in Romania” să devină o intersecție între cultură, business și inovație, susținându-se reciproc pentru a crea un impact durabil.
Construcția unui brand de țară implică adesea utilizarea unor active deja stabilite în spațiul public. În contextul dezbaterilor despre identitatea economică, experții analizează modul în care tradiția și instituțiile culturale pot susține companiile românești pe piețele internaționale. Această abordare vizează transformarea unor elemente de patrimoniu în motoare de creștere pentru întregul ecosistem de afaceri din România.