Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române pentru mandatul 2026–2030, în urma unui scrutin desfășurat în Adunarea Generală. Noul lider al instituției, care are o carieră solidă în domeniul chimiei supramoleculare, își propune să transforme autoritatea intelectuală a Academiei într-o prezență publică mai consistentă. Obiectivul principal vizează reducerea distanței dintre lumea cunoașterii și spațiul decizional, fără ca instituția să intre în logica partizană a confruntării politice actuale.
Strategia propusă de Marius Andruh pune accent pe o prezență selectivă, construită pe teme de fond și nu pe reacții la actualitate. El susține că Academia Română trebuie să funcționeze ca o punte între știință și buna guvernare, oferind expertiză în probleme strategice precum dezvoltarea țării, organizarea cercetării sau protejarea patrimoniului. Instituția va prioritiza direcții precum educația și sănătatea, oferind soluții prin competență, fără a se sustrage de la responsabilitatea de a apăra valorile morale ale societății.
Pentru a eficientiza impactul științei, Marius Andruh propune mecanisme care funcționează cu regularitate, precum un calendar public de evaluare a proiectelor prioritare. El recomandă crearea unor consilii mixte care să implice universitățile și mediul economic, asigurând astfel o colaborare reală. Obiectivul este ca expertiza Academiei să devină un reper pe care decidentul politic să îl consulte înainte de a lua decizii importante, transformând documentele de cercetare din simple arhive în instrumente de cunoaștere aplicată.
În ceea ce privește cercetarea, noul președinte subliniază importanța vitală a cercetării fundamentale, considerând-o un motor pentru progresul cunoașterii, nu un lux. Totodată, el semnalează necesitatea îmbunătățirii transferului tehnologic pentru a valorifica cercetarea aplicată, un domeniu care nu este suficient sprijinit de guvern. Marius Andruh a menționat că relația funcțională între institute și industrie se construiește prin parteneriate stabile și evaluarea cercetătorilor în funcție de brevete și licențe, nu doar prin numărul de publicații.
O prioritate majoră vizează combaterea exodului de talente prin crearea unor perspective de carieră reale pentru tinerii cercetători. Marius Andruh critică actualul sistem de finanțare, considerându-l predictibil și insuficient, precum și organizarea învechită a corpului didactic. El propune trei reforme structurale esențiale: reforma învățământului, finanțarea multianuală a cercetării și legarea sistematică a științei de economia reală. Succesul acestor măsuri va fi măsurat prin rezultate concrete, precum tehnologii transferate și companii create, nu prin bugetul cheltuit.
Academia Română, fondată acum 160 de ani, rămâne un pilon de stabilitate intelectuală în contextul instabilității economice și al degradării încrederii publice. Instituția dispune de o structură complexă, formată din paisprezece secții științifice și șaptezeci de institute, oferind o capacitate de expertiză multidisciplinară necesară pentru evaluarea deciziilor de stat cu impact pe termen lung. Această infrastructură de cunoaștere este esențială pentru a preveni dezinformarea și pentru a asigura o dezvoltare bazată pe dovezi științifice.