Cercetătorii de la Universitatea Transilvania din Brașov, în cadrul proiectului internațional HerOn, utilizează tehnologii digitale avansate pentru a identifica și documenta ruinele unei cetăți medievale de pe Dealul Lempeș. Proiectul implică parteneri din Italia, Franța și Spania, având scopul de a crea copii virtuale, numite „gemeni digitali”, ale patrimoniului cultural. Această abordare permite protejarea și vizualizarea unor situri istorice care sunt afectate de degradare, schimbări climatice sau intervenții umane.
Investigația de pe Dealul Lempeș se bazează pe o metodă neinvazivă, utilizând date satelitare, imagini din dronă și scanări laser pentru a detecta posibilele ruine îngropate. Deși zona este în prezent împădurită și fosta cetate nu este vizibilă la suprafață, tehnologia permite identificarea unor indicații despre poziția structurilor medievale. Coordonatorul proiectului, prof. dr. ing. Mihai Ivanovici, de la IESC, a precizat că aceste date vor trebui confirmate ulterior prin săpături arheologice propriu-zise.
În cadrul acestui demers, a fost deja realizată o machetă 3D a zonei unde se presupune că se află ruinele. Această reprezentare digitală oferă o imagine detaliată și precisă, facilitând monitorizarea sitului fără a afecta mediul înconjurător. Proiectul HerOn vizează dezvoltarea unor platforme online prin care cercetătorii, elevii sau turiștii pot explora virtual aceste monumente, transformând patrimoniul într-un instrument educațional și de promovare a turismului digital.
Pe lângă studiul arheologic, proiectul include și alte cercetări pilot, precum una care analizează legătura dintre nutriție, sport și economie în zonele rurale și montane. Directorul Institutului de Cercetare al UniTBv, Monica Răileanu-Szeles, menționează că studiul compară impactul alimentației asupra veniturilor în țările mediteraneene, incluzând Spania, Franța, Italia și România. Ambele inițiative sunt în faza de pilotare, fiind concepute ca „semințe” pentru viitoare proiecte de anvergură.
Aceste proiecte de tip „seed funding” au fost finanțate prin Alianța universitară europeană UNITA, cu sume mici, de aproximativ 5.000 de euro de la fiecare partener. În ultimii doi ani, profesorii și cercetătorii de la Universitatea Transilvania au dezvoltat un total de 37 de astfel de proiecte dedicate comunității locale. Prof. dr. Carmen Buzea, prorector, a explicat că scopul acestor fonduri este de a stimula comunitatea de cercetători pentru a atrage ulterior finanțări majore.
Utilizarea tehnologiilor de scanare și a imaginilor de înaltă rezoluție reprezintă o evoluție în gestionarea siturilor arheologice din România. Prin integrarea datelor satelitare cu modelele tridimensionale, autoritățile locale pot planifica mai eficient lucrările de restaurare și pot monitoriza starea de conservare a monumentelor istorice, oferind în același timp acces digital publicului larg.