Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Cultură

Înălțarea Sfintei Cruci: Istoria și tradițiile unei sărbători fundamentale în creștinism

Lumea creștină celebrează o dintre cele mai vechi sărbători dedicate cinstirii lemnului crucii lui Iisus.

3 min citire
Înălțarea Sfintei Cruci: Istoria și tradițiile unei sărbători fundamentale în creștinism
Foto: Rador

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, care are loc anual pe data de 14 septembrie, marchează momente esențiale din istoria religioasă a creștinismului. Această sărbătoare onorează atât aflarea crucii de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, cât și momentul înălțării acesteia de către episcopul Macarie de Ierusalim în anul 326. Istoria acestui obiect sacru este strâns legată de evenimente care au modelat Imperiul Roman și de descoperiri arheologice și religioase de o importanță istorică majoră.

Un moment decisiv în istoria cultului a avut loc în anul 312, înainte de bătălia de pe râul Milvius. Împăratul Constantin a avut o revelație cerască sub formă de semn de cruce, însoțită de mesajul „In hoc signo vinces”, care înseamnă „sub acest semn vei invinge”. După această experiență, Constantin a ordonat crearea unui steag cu semnul crucii, reușind să învingă armata lui Maxențiu și să devină conducător suprem al Imperiului Roman, adoptând ulterior creștinismul.

După revelația lui Constantin, Sfânta Elena a călătorit la Ierusalim pentru a identifica urmele Mântuitorului. Pe Golgota, ea a descoperit crucea împreună cu piroanele metalice. Un alt moment semnificativ a fost cel din 14 septembrie 326, când se spune că o văduvă a înviat după ce a fost atinsă de cruce. Ulterior, în anul 629, după ce regele persan Cosroe Parviz furase relicva, împăratul Heraclie al Bizanțului a reușit să recupereze Crua și să o aducă la Sfântul Mormânt.

Tradiția religioasă include și alte momente, precum sfințirea bisericii Sfântului Mormânt în anul 335, realizată de Constantin cel Mare la dorința Elenei. De asemenea, în secolul al VIII-lea, la Constantinopol, a fost instituită Duminica a treia din Postul Paștelui, numită a Crucii. Istoria reliefului de relicve este complexă, deoarece părți din lemn au fost transportate între Ierusalim și Constantinopol, iar în anul 1187, ultimele rămășițe au fost pierdute în timpul războiului de la Hattinn.

În tradiția populară, această zi este cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor, fiind legată de începutul culegerii strugurilor. Există diverse semne legate de vreme, precum faptul că ploaia cu tunete anunță o toamnă lungă și caldă. De asemenea, se obișnuiește sfințirea plantelor precum busuiocul, mentă sau cimbru, folosite pentru sănătate sau pentru ritualuri de ocrotire. Credincioșii sfințesc și vasele cu miere și lapte, oferind ulterior aceste daruri pentru pomană.

În contextul evenimentelor globale recente, data de 14 septembrie este marcată și de alte știri internaționale, precum operațiunile de salvare în Indonezia după un accident naval în Marea Java. Tot în această perioadă, discuții despre viitorul unor companii precum Tesla și noul model Roadster sunt prezente în mediul economic, reflectând dinamica actuală a tehnologiei și a evenimentelor de actualitate din întreaga lume.

Surse

Sursa: Rador

Tot în Cultură