Grădina de vară a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani a fost redeschisă publicului la sfârșitul săptămânii trecute, marcând sfârșitul unei perioade de aproape trei decenii de abandon. Această amenajare arhitecturală, care funcționează ca o capsulă a timpului, readuce în viața orașului atmosfera boemei interbelice românești. Locul, cunoscut sub numele de „Union” al nordului, a fost restaurat pentru a permite comunității să profite din nou de un spațiu emblematic pentru spectacole și evenimente culturale.
Construcția grădinii de vară a avut loc în anul 1925, în spatele clădirii teatrului, fiind realizată în stil eclectic de școală francească de către meșteri austrieci. Această grădină a servit drept punct de întâlnire pentru elitele locale, boema botoșăneană și oamenii cu funcții administrative importante, care participau la spectacole de vodevil sau comedii. Particularitatea acestui spațiu constă în faptul că teatrul posedă o scenă dublă, unde scena din clădire se prelungește direct în exterior, spre zona de grădină.
Proiectul de reabilitare a fost susținut de Primăria Botoșani, care a alocat din bugetul local suma de 6,83 milioane de lei pentru lucrările necesare. În urma acestui proces de restaurare, pe unul dintre zidurile grădinii a fost descoperită și restaurată o lucrare inedită, o frescă realizată de pictorul român Constantin Piliuță. Acesta a lucrat ca scenograf la teatrul din Botoșani în perioada comunistă, însă pictura fusese ascunsă sub un strat de var în urma unor lucrări efectuate la începutul anilor '90.
Redeschiderea oficială a fost marcată prin spectacole care au urmărit recrearea spiritului de altădată, incluzând un concert de jazz și un program de muzică lăutărească și romanțe. Aceste reprezentații au fost susținute de actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, alături de un lăutar local cunoscut. Edilul Botoșaniului, Cosmin Andrei, a declarat că prin acest demers s-a redat comunității un edificiu cu o istorie bogată, capabil să retrăiască atmosfera de vremuri vechi.
Istoria teatrului este strâns legată de prosperitatea economică a orașului Botoșani, care în secolul al XIX-lea era un târg cosmopolit și un punct comercial major între Imperiul Austro-Ungar și Rusia țaristă. În ianuarie 1912, pentru ridicarea clădirii principale, s-a constituit „Societatea pe acțiuni – Teatrul Eminescu”, cu un capital de 400.000 de lei, sumă care echivalează cu aproximativ 3 milioane de euro în prezent. Teatrul a fost construit după planurile arhitectului Grigore Cerchez, fiind comparat prin bogăția ornamentației cu Teatrul Național din Iași.
În perioada comunistă, grădina de vară a continuat să funcționeze, fiind utilizată în principal ca cinematograf, însă activitățile de tip „burghez” au fost eliminate. După căderea regimului, în anii '90, spațiul a fost complet abandonat, ajungând într-o stare de paragină atât de avansată încât în zonă creștea chiar și porumb. Abia după reabilitarea clădirii teatrului prin fonduri europene, primăria a putut începe lucrările de restaurare a grădinii pentru a păstra elementele arhitectonice originale.