Expoziția intitulată „Război și pace” este organizată în Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum și oferă publicului o perspectivă asupra conflictelor și a stabilității. Evenimentul reunește peste 200 de piese de importanță națională, provenite din colecțiile unor instituții de prestigiu precum Biblioteca Academiei Române (BAR), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Brukenthal. Vizitatorii pot admira aceste capodopere până în data de 20 decembrie, explorând un traseu care pornește de la Columna lui Traian.
Curatorul expoziției, Dragoș Vărșăndan, explică faptul că acest proiect este un eseu vizual despre modul în care violența a fost glorificată de-a lungul secolelor, în timp ce pacea a rămas o stare fragilă. Pentru a construi această poveste, a fost necesară asamblarea unui puzzle format din piese din colecții diverse, inclusiv de la muzee și colecționari privați. Obiectivul este ca istoria să devină o narațiune prin care publicul să înțeleagă valoarea păcii prin prisma memoriei prețului plătit în momentele de conflict.
Biblioteca Academiei Române a contribuit cu 26 de bunuri culturale mobile, reprezentând lucrări de grafică ale unor artiști precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser și Ștefan Stoica Dumitrescu. De asemenea, instituția a împrumutat două albume fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári și o fotografie inedită care îi înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, subliniază importanța ieșirii acestor valori din spațiul de cercetare într-un dialog viu cu societatea.
Printre exponatele de la MNIR se numără sabia lui Tudor Vladimirescu, ochelarii Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, și lucrări precum „Dorobanțul” realizat de Nicolae Grigorescu. Dr. Cornel Ilie, managerul muzeului, menționează că aceste piese contribuie la o narațiune despre raportul dintre conflict și pace. Expoziția include și documente care prezintă reprezentări ale lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I, realizate de Carol Popp de Szathmári, oferind perspective noi asupra trecutului și a experiențelor care au marcat societatea românească.
Mărturiile războiului sunt prezentate și prin intermediul unor lucrări de pictori de front, precum Nicolae Grigorescu și Sava Henția, care au surprins viața din tranșee și scene de luptă. Nicolae Tonitza aduce o dimensiune personală prin coperta revistei „Nu te lăsa!”, publicată în timpul captivității sale în Bulgaria în 1917. În paralel, Muzeul Național Brukenthal oferă documente despre o Europă care a traversat schimbări politice și perioade de dezvoltare culturală, invitând publicul să privească obiectele de artă ca pe documente ale unor epoci pline de temeri și speranțe.
Expozițiile de acest tip permit conectarea patrimoniului muzeal cu contextul contemporan, oferind o punte între istoria documentată și memoria colectivă a populației. Prin împrumutul de obiecte de patrimoniu, instituțiile culturale reușesc să scoată la ivelea valori care, în condiții normale de conservare, rămân limitate la spațiile de cercetare academică. Acest proces de expunere facilitează accesibilitatea artelor și a documentelor istorice pentru un public larg, transformând obiectele statice în instrumente de reflecție socială.