Evenimentul Creative Romania, desfășurat luni la Biblioteca Centrală Universitară în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026, a reunit experți pentru a discuta despre dezvoltarea ecosistemului creativ. Mirabela Grădinaru a subliniat că creativitatea nu poate exista în izolare, având nevoie de conexiuni între oameni, instituții și comunități care să încurajeze experimentul. Această abordare vizează transformarea ideilor în posibilități de dezvoltare pentru întreaga societate, nu doar pentru producția de bunuri culturale.
Problema educației a ocupat un loc central în dezbaterea organizată de Marlene Herberth. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a criticat sistemul actual bazat pe memorare și a propus o schimbare de paradigmă. El a argumentat că universitățile ar trebui să devină ele însele o industrie creativă, în loc să funcționeze ca niște fabrici de diplome. Sorin Costreie a avertizat că inteligența artificială trebuie tratată strict ca un instrument pentru a nu șabloniza gândirea copiilor.
Relația dintre tehnologie și creația umană a fost analizată prin prisma impactului inteligenței artificiale. Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a susținut că tehnologia nu intră în conflict cu industriile creative, ci poate valoriza experiențele care nu pot fi standardizate, precum emoția sau interacțiunea directă. Totodată, artistul vizual Andrei Cozlac, curator la RCW, a pledat pentru utilizarea conștientă a noilor instrumente prin educație și păstrarea libertății de experiment.
Accesul pe piețele internaționale a fost identificat ca o provocare majoră pentru artiștii români. Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, a vorbit despre importanța autonomiei, în timp ce Anca Lupeș, președinte RAW Music, a cerut o implicare mai consistentă a statului. Anca Lupeș a propus două direcții concrete: implementarea unei strategii pentru cultură și crearea unui mecanism de susținere financiară pentru exportul cultural, pentru a ajuta artiștii să depășească granițele pieței locale.
Finanțarea și birocrația au fost, de asemenea, puncte de discuție esențiale pentru viitorul sectorului. Bogdan Trâmbaciu, din cadrul Ministerului Culturii, a menționat că inteligența artificială poate simplifica procesele administrative și poate ajuta la structurarea platformelor de finanțare. Pe de altă parte, antropoloaga Maria Rădan-Papasima a propus o evaluare mai profundă a impactului proiectelor culturale, sugerând ca monitorizarea acestora să continue și după încheierea programelor de finanțare.
Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară în perioada 2-8 octombrie, fiind plasat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Acest eveniment de anvergură pune accent pe colaborarea dintre sectorul public, universități și mediul privat pentru a crea spații de experimentare pentru tineri. Participanții au subliniat că alfabetizarea digitală și accesul la contexte internaționale sunt instrumente esențiale pentru transformarea societății prin intermediul artelor și tehnologiei.