Discuțiile de la masa rotundă „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au evidențiat necesitatea transformării creativității într-un ecosistem sustenabil. Evenimentul, desfășurat luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară, a explorat modul în care tehnologia poate interacționa cu creația umană. Participanții au analizat provocările legate de educație, accesul pe piețele internaționale și nevoia de finanțare pentru industriile creative din țară.
Mirabela Grădinaru a deschis dialogul, subliniind că dezvoltarea creativității depinde de conexiuni între oameni, instituții și comunități care încurajează experimentul. Aceasta a menționat că industriile creative generează nu doar bunuri culturale, ci și oportunități de dezvoltare pentru societate. Mesajul a pus accent pe importanța colaborării dintre diverse domenii și comunități pentru a construi proiecte valoroase, chiar și atunci când resursele disponibile sunt limitate.
În ceea ce privește educația, Sorin Costreie a argumentat că sistemul actual trebuie să treacă de la memorare la gândire critică. El a recomandat utilizarea inteligenței artificiale ca instrument, evitând șablonizarea minții copiilor prin lipsa creativității. Totodată, a propus ca universitățile să devină ele însele o industrie creativă, ieșind din rolul de simpli furnizori de diplome, pentru a colabora mai activ cu mediul profesional.
Tehnologia a fost abordată și ca un factor care poate valorifica experiențele non-standardizabile, precum manufactura sau emoția umană. Teodor Frolu a susținut că inteligența artificială nu trebuie să intre în conflict cu industria, ci să evidențieze valoarea relațiilor directe dintre oameni. Artistul Andrei Cozlac a completat că, fiind o etapă evolutivă, soluția pentru integrarea tehnologiei în educație constă în antrenarea intensivă a gândirii critice.
Problema accesului pe piețele externe a fost abordată prin prisma lipsei unui sistem coerent de susținere a artiștilor. Ioana Ciolacu a vorbit despre parcursul de la educație la industria modei, în timp ce Anca Lupeș a cerut o strategie de cultură aplicată și mecanisme de finanțare pentru exportul cultural. Producătorul Andrei Boncea a menționat, de asemenea, apariția conceptului de „artist-companie”, care poate gestiona singur mai multe activități prin ajutorul noilor instrumente tehnologice.
Bogdan Trâmbaciu a propus utilizarea inteligenței artificiale pentru reducerea birocrației în gestionarea proiectelor culturale, urmând modele de bune practici din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Maria Rădan-Papasima a sugerat monitorizarea impactului proiectelor și după finalizarea lor, pentru a evalua eficiența reală a finanțărilor. Obiectivul final rămâne crearea unui cadru de colaborare între instituții, universități și sectorul privat pentru susținerea experimentului cultural.
Romanian Creative Week X Bucharest 2026 este un eveniment organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, o organizație înființată în Iași în anul 2011. Această federație reprezintă sectorul la nivel național și a coordonat până în prezent peste 100 de proiecte menite să promoveze industriile creative atât pe plan local, cât și pe cel internațional.