Asociația Amarjar a debutat public la Teatrul Nottara prin lansarea primului episod al podcastului „Istoria pe Viu. Momente esențiale ale Războiului Rece”. Evenimentul a inclus o dezbatere amplă între scriitorul Stelian Tănase, redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță și profesorul universitar Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie a Universității din București. Discuția a vizat impactul percepției istorice asupra societății românești actuale și riscurile de regres politic.
Ion M. Ioniță a avertizat că România riscă să derapeze într-un regim autoritarist dacă nu se iau măsuri urgente de politică publică. Acesta a subliniat că dezinformarea a produs un efect devastator, ducând la glorificarea perioadei de dictatură absolută de către o mare parte a populației. Conform redactorului-șef al revistei Historia, oamenii tind să spună că „era excepțional de bine” în trecut, ceea ce duce la o reinterpretare perversă a realității, unde negrul este văzut ca alb.
Matei Gheboianu a punctat dificultățile educaționale, menționând că materia Istoria Comunismului va fi predată abia la clasa a XII-a, începând cu anul școlar 2025/2026. Decanul a explicat faptul că această decizie limitează accesul tinerilor la informații exacte, deoarece elevii din anul terminal sunt concentrați pe examenul de bacalaureat. Mai mult, a avertizat că profesorii care vor preda această materie s-au format în perioade când subiectele legate de comunism nu erau discutate deschis.
Problematica accesului la arhive a fost abordată de Matei Gheboianu, care a vorbit despre lipsa de interes a statului pentru ruptură față de trecut. Acesta a menționat că documentele de la MAI au fost blocate sau considerate ilegale prin intervenții ale DGIPI, iar documentele de la MApN, SRI și SIE nu au ajuns niciodată la CNSAS. Această situație creează bariere permanente pentru cercetarea istorică și pentru popularizarea muncii realizată de istorici și cercetători.
Stelian Tănase a oferit o perspectivă asupra conceptului de libertate, descriind-o ca pe o luptă zilnică și o suferință, nu ca pe un simplu clișeu. Scriitorul a relatat experiența personală a cenzurii în anii '80, când a avut cărți cenzurate și a fost supus unei anchete de Securitate. El a susținut că decizia de a lupta pentru libertate este una personală, care implică confruntarea cu ostilitatea și neînțelegerile celor din jur.
Procesul de deconspirare în România rămâne o provocare majoră, în contrast cu alte țări foste comuniste. De exemplu, autoritățile de la Budapesta au ales să desecretizeze 60.000 de dosare ale informatorilor poliției politice pentru a onora memoria victimelor. În România, parcursul CNSAS este marcat de modificări legislative și de o subfinanțare cronică, elemente care îngreunează atât cercetarea documentelor, cât și procesul de educație istorică a cetățenilor.