Un cetățean ucrainean a fost implicat într-o schemă de înșelăciune prin care patru persoane au fost păcălite să predea sume importante de bani. Faptele, care au avut loc în mai multe locuri publice din București, au fost comise în zilele de 17 și 23 iulie 2026. Inculpatul a fost acuzat de complicitate la înșelăciune în formă continuată, după ce a preluat sume de bani de la victimele induse în eroare.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București susțin că faptele au fost organizate pe baza unei înțelegeri prealabile cu persoane care nu au fost identificate încă. În urma acestui plan, inculpatul a preluat de la patru persoane suma totală de 561.480 de lei. Autoritățile au precizat că suma respectivă provine din activități infracționale, fiind obținută prin manipularea victimelor care credeau că își protejează economiile.
Pentru a convinge victimele, persoanele implicate s-au prezentat în mod fals drept reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Sub pretextul unei presupuse tentative de fraudă asupra conturilor bancare, victimelor li s-a cerut să predea banii pentru a-i securiza. Pentru a oferi o falsă credibilitate întregului scenariu, atacatorii au trimis și un presupus acord de confidențialitate prin aplicația WhatsApp.
La data de 21 octombrie 2026, procurorul de caz a încheiat cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției. Prin acest document, s-a stabilit o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, cu executare în regim de detenție. Cetățeanul ucrainean se află în arest preventiv încă de la data de 8 august 2026, măsură care va fi menținută conform termenilor stabiliți în acordul încheiat cu procurorii.
Acordul de recunoaștere a vinovăției urmează să fie analizat de Judecătoria Sectorului 1 București, instanța care are puterea de a admite sau de a respinge propunerea. Parchetul a subliniat că această procedură reprezintă o modalitate de sesizare a instanței și că nu elimină principiul prezumției de nevinovăție. Decizia finală privind situația inculpatului și aplicarea pedepsei de închisoare aparține exclusiv judecătorilor care vor analiza dosarul.
Această formă de fraudă, cunoscută sub numele de „metoda BNR”, vizează de obicei securitatea conturilor bancare pentru a induce victimele în eroare. Atacatorii folosesc adesea identități false ale unor instituții de stat sau ale autorităților de supraveghere financiară pentru a câștiga încrederea cetățenilor. Astfel, victimele sunt conplicate să transfere sau să predea numerar pentru a „proteja” banii de un atac cibernetic imaginar.