Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că sistemul de învățământ din România nu poate adopta pur și simplu modelele educaționale utilizate în țări precum Japonia sau Estonia. Oficialul a explicat faptul că performanțele elevilor din aceste state nu sunt rezultatul unor simple metode de predare, ci sunt strâns legate de contextul socio-educațional și de valorile specifice ale societăților respective. Într-un interviu acordat Digi24, acesta a subliniat necesitatea unei abordări adaptate realității naționale.
Un punct central al discuției a fost imposibilitatea implementării modelului japonez de curățenie a școlilor de către elevi. Sorin Costreie a menționat că, în Japonia, nu există femei de serviciu în școli, însă o astfel de măsură în România ar genera reacții imediate și negative din partea părinților. Ministrul a estimat că, în secunda în care s-ar propune ca elevii să facă curat, părinții ar contesta decizia, întrebându-se de ce copiii lor ar trebui să îndeplinească astfel de sarcini.
Sorin Costreie a argumentat că succesul școlilor japoneze se datorează și altor factori, precum tipul de profesori și resursele pe care le dețin familiile. El a respins ideea unei implementări „mot-à-mot”, susținând că educația este influențată direct de mentalitatea părinților și de pregătirea cadrelor didactice. Pentru ministru, un model educațional nu este doar o metodă de predare, ci un sistem socio-educațional complex care nu poate fi transplantat fără a ține cont de particularitățile locale.
În ceea ce privește calitatea învățării, ministrul a criticat accentul excesiv pus pe memorarea informațiilor în detrimentul aplicării lor practice. Referindu-se la rezultatele slabe obținute la testele PISA, Sorin Costreie a observat că elevii români pot cunoaște formule matematice, dar nu știu să le utilizeze în viața reală. El a propus îmbunătățirea modului în care profesorii transmit cunoștințele, sugerând că acest lucru poate fi realizat prin cursuri de formare dedicate.
Problema performanței în sistemul de învățământ rămâne un subiect de dezbatere intensă, în contextul în care testele PISA evidențiază dificultăți în aplicarea competențelor de bază. Pe lângă reforma metodelor de predare, discuțiile privind sistemul educațional vizează și alte aspecte de siguranță, precum propunerea ministrului de a modifica legislația pentru a proteja profesorii împotriva agresării, urmând ca pedepsele să fie similare cu cele aplicate în sistemul sanitar.
Evoluția sistemului de învățământ din România este marcată de provocări constante legate de adaptarea programelor la nevoile moderne. Pe lângă reformele curriculare, autoritățile se confruntă cu necesitatea de a asigura un mediu școlar sigur și de a îmbunătăți capacitatea elevilor de a transforma informația teoretică în competențe practice esențiale pentru integrarea lor ulterioară în societate și în piața muncii.