Solstițiul de iarnă pentru anul 2026 va avea loc luni, 21 decembrie, la ora 22:50, conform fusului orar al României. Acest eveniment astronomic marchează oficial începutul iernii astronomice în emisfera nordică, fiind momentul în care se înregistrează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din întregul an calendaristic.
După trecerea acestui moment specific, durata luminii naturale va începe să crească treptat, iar nopțile vor deveni progresiv mai scurte. Această evoluție a luminii va continua până la momentul solstițiului de vară, care este programat să aibă loc pe 21 iunie 2027. Este important de menționat că calendarul meteo stabilește începutul iernii la data de 1 decembrie, diferind de această delimitare astronomică.
Delimitarea astronomică se bazează pe mișcarea Pământului în jurul Soarelui și pe înclinarea axei terestre, factori care explică succesiunea anotimpurilor. Solstițiul de iarnă coincide cu momentul în care Soarele ajunge în punctul cel mai sudic al traiectoriei sale pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator. Această poziție se află deasupra paralelei numite Tropicul Capricornului, ceea ce determină deplasarea punctelor de răsărit și de apus spre sud.
Termenul de „solstițiu” provine din limba latină, de la cuvântul solstitium, format din „sol” (Soare) și „stitium” (a sta pe loc). Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, explică faptul că Soarele pare să își păstreze aceeași poziție pe cer la amiază în această perioadă. La latitudinea medie a României, înălțimea Soarelui la amiază nu depășește circa 21 de grade deasupra orizontului, ceea ce face ca umbrele să fie mult mai întinse.
În București, durata zilei va fi de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce întunericul va domina timp de aproape 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică, condițiile sunt complet opuse, deoarece solstițiul din decembrie marchează începutul verii astronomice. După acest eveniment, Soarele va începe să apară treptat la o înălțime mai mare pe cer în timpul prânzului, iar intervalul de lumină naturală va crește zilnic.
Fenomenele astronomice precum solstițiul sunt determinate de poziția relativă a Pământului față de Soare și de înclinarea axei de rotație. Aceste variații de lumină și temperatură sunt constante în ciclul anual și influențează direct ritmul biologic și activitățile umane. În emisfera nordică, acest fenomen reprezintă punctul de cotitură către zilele mai lungi și temperaturi mai ridicate de primăvară și vară.