Un nou studiu realizat de iVOX Research pentru Provident Financial România relevă o discrepanță între competențele reale ale angajaților și modul în care acestea sunt percepute la locul de muncă. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,66%, consideră că angajatorii acordă puțină valoare sau chiar deloc importanță abilităților pe care le-au dobândit în afara activității profesionale. Această situație afectează percepția asupra propriei utilități în cadrul companiilor.
Datele colectate subliniază faptul că majoritatea oamenilor posedă competențe care nu sunt reflectate în documentele lor oficiale. Exact 84% dintre participanții la sondaj afirmă că dețin abilități valoroase dobândite în viața personală, însă acestea nu se regăsesc în CV-ul lor. În același timp, 54% dintre respondenți recunosc că se gândesc des sau foarte des la faptul că experiențele de zi cu zi îi pregătesc pentru sarcinile de la serviciu.
Rolurile îndeplinite în mediul privat se transferă direct în activitatea profesională pentru o mare parte din populația sondată. Pentru 67% dintre participanți, legătura dintre rolul din familie și cel de la job este foarte puternică. Printre competențele aduse de acasă la birou se numără atenția la detalii, menționată de 23%, comunicarea, cu 22%, empatia, cu 17%, inițiativa, cu 16% și reziliența, cu 13%. Gestionarea conflictelor este cea mai puțin menționată, la doar 9%.
Recunoașterea acestor trăsături de caracter ar putea influența semnificativ starea psihologică a angajaților. Un procent de 76% dintre respondenți susține că ar avea mai multă încredere în sine la locul de muncă dacă angajatorul le-ar confirma explicit că abilitățile învățate în viața personală sunt utile. Dana Stoian, HR Manager Provident Financial România, explică faptul că în procesele de recrutare, precum programul de internship ProviShip, se urmăresc aceste calități la studenții fără experiență.
Analiza rolurilor sociale arată că mulți oameni sunt definiți de funcții practice sau de suport în cercul de prieteni. În cadrul sondajului, 27% dintre respondenți se văd ca fiind persoana la care ceilalți vin pentru un sfat, în timp ce 20% se consideră persoane care țin minte toate detaliile importante. Aceste trăsături, precum gestionarea bugetului sau reparațiile menajere, se manifestă ulterior prin rigoare în raportările profesionale sau prin capacitatea de a explica proceduri colegilor noi.
Sondajul a fost desfășurat în perioada 23 septembrie – 7 octombrie 2026, pe un eșantion de 1.246 de persoane din România, predominant din mediul urban. Metodologia utilizată a fost CAWI (online), cu o marjă de eroare de 3,0% și un nivel de încredere de 95%. Aceste date oferă o imagine asupra modului în care competențele non-profesionale sunt integrate în profilul psihologic al forței de muncă din țară.