Traficul aerian din estul României este afectat de un război electronic invizibil, manifestat prin interferențe GPS intense. Aeroportul Iași se află într-o zonă de mare vulnerabilitate, iar infrastructura limitată complică procesul de aterizare al aeronavelor. Un incident recent implicând un avion Ryanair cu aproximativ 180 de pasageri a evidențiat riscurile acestui fenomen, după ce zborul a ajuns la destinație cu o întârziere de 22 de ore.
Incidentul a avut loc pe 26 octombrie, când o aeronavă Ryanair venită de la Bergamo, Italia, nu a putut ateriza la Iași din cauza problemelor de navigație și a condițiilor meteorologice. Avionul a fost redirecționat către Timișoara, unde jumătate dintre pasageri au coborât, înainte ca restul avioanelor să se întoarcă la Bergamo. Pasagerii rămași au ajuns la destinație abia a doua zi, după un interval de aproximativ 20 de ore față de ora programată. Deși Ryanair a invocat vremea nefavorabilă, iar aeroportul a menționat o defecțiune a aeronavei, o sursă din cadrul aeroportului a confirmat existența interferențelor GPS.
Situația este agravată de configurația tehnică a Aeroportului Iași, care nu dispune de sistemul de ghidare instrumentală ILS la ambele capete ale pistei. În timp ce capătul dinspre Aroneanu este echipat cu ILS, cel dinspre Bucium nu are acest sistem din cauza reliefului local. Pe 26 octombrie, aterizarea dinspre Aroneanu a fost considerată nesigură din cauza vântului de 21 km/h și a pistei umede. Astfel, piloții au fost nevoiți să se bazeze pe navigația GPS pentru direcția Bucium, sistem care este vulnerabil la bruiajul militar din regiune.
Datele privind interferențele arată o creștere alarmantă a nivelului de bruiaj în zona Aeroportului Iași și a localității Ungheni. În ultimele 12 luni, zona a înregistrat probleme de navigație în 86 de zile, comparativ cu doar 17 zile raportate în intervalul anterior. Deși nu există o confirmare publică privind sursa semnalelor, acestea ar putea proveni de la echipamente militare utilizate de Rusia, Ucraina sau NATO. Hărțile de monitorizare indică faptul că perturbările afectează și alte zone, precum regiunea Mării Negre, țările baltice sau Turcia.
Problemele de infrastructură ale aeroportului sunt de lungă durată, sistemul ILS de la capătul dinspre Aroneanu fiind limitat la categoria CAT I din noiembrie 2020. Această limitare, cauzată de construcțiile din apropierea pistei, permite aterizările doar când vizibilitatea este de cel puțin 550 de metri. Anterior, aeroportul putea utiliza categoria CAT II, care permitea operațiuni la o vizibilitate de 350 de metri. Această scădere a capacității de aterizare în condiții meteorologice dificile crește dependența de sistemele de navigație GPS, care sunt în prezent supuse interferențelor.
La nivel național, impactul acestor semnale GPS false este masiv, conform datelor furnizate de ROMATSA. În primele zezece luni ale anului 2025, un total de 11.040 de zboruri au fost afectate de astfel de interferențe deasupra teritoriului României. Raportările au arătat o creștere constantă, de la 984 de zboruri afectate în ianuarie 2025, la 1.407 în luna octombrie, evidențiind o problemă de securitate aeronautică tot mai prezentă în spațiul aerian.