Un studiu recent publicat în revista științică The Lancet analizează impactul schimbărilor climatice asupra sănătății în marile orașe europene. Cercetătorii au monitorizat 850 de orașe prin intermediul a 28 de indicatori care măsoară intersecția dintre climat și sănătate. Rezultatele arată că, deși există inițiative de adaptare precum ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, ritmul de implementare al acestor măsuri este considerat insuficient de către experți.
În orașele din Europa de Sud, mortalitatea cauzată de episoadele de caniculă a crescut spectaculos, înregistrând o majorare de aproape 161% între perioadele 1991-2000 și 2015-2024. Totodată, riscul de incendii forestiere în aceeași regiune a crescut cu 7% în intervalul de timp cuprins între anii 2003 și 2023. Aceste date evidențiază vulnerabilitatea extremă a regiunilor de sud în fața fenomenelor meteorologice extreme.
Regiunea Europei de Est se confruntă cu alte riscuri specifice, în special în ceea ce privește bolile infecțioase. Condițiile climatice care favorizează transmiterea febrei dengue au crescut cu 369% în orașele din est între anii 1982-2010 și 2024. În plus, concentrațiile de polen au raportat o dublare în orașele din sudul și estul continentului, afectând direct sănătatea populației urbane din aceste zone.
Eforturile de adaptare la încălzirea globală, cauzată în principal de arderea combustibililor fosili, au identificat peste 1.500 de măsuri de protecție. În 88% dintre cele 533 de orașe europene cu peste 100.000 de locuitori, s-a observat o scădere a temperaturii la suprafață de 0,7 grade Celsius între 2014 și 2019. Aceste măsuri includ crearea de spații verzi, protecție împotriva inundațiilor și sisteme de alerte timpurii.
Deși există progrese, experții subliniază că multe solute de adaptare sunt bine cunoscute, dar rămân puțin aplicate din cauza obstacolelor financiare și tehnice. Proiectul Lancet Countdown Europe menționează că limitările datelor de la nivel municipal pot masca diferențele interne din interiorul unui oraș. Este necesară o integrare mai bună a sistemelor de alertă în planurile de urbanism și o transformare a transporturilor.
Europa se confruntă cu o încălzire a continentului care este de două ori mai rapidă decât media globală. Această evoluție accelerată pune presiune pe sistemele de sănătate și pe capacitatea de răspuns a autorităților locale. Implementarea unor strategii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne o prioritate pentru a diminua poluarea atmosferică și a proteja populația urbană.