Iliriana Gjoni, analistă la Carnegie Europe, propune ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene să organizeze adunări cetățenești și evaluări locale pentru a pregăti procesul de extindere. Această strategie ar trebui să includă participanți atât din Uniune, cât și din țările candidate, pentru a analiza impactul extinderii asupra regiunilor și sectoarelor economice. Obiectivul este ca preocupările cetățenilor să influențeze pozițiile guvernelor prin dezbateri naționale și parteneriate durabile între comunitățile europene.
Prima direcție propusă de Iliriana Gjoni vizează organizarea unor adunări cetățenești care să includă și persoanele sceptice față de extindere. Participanții ar trebui să formuleze recomandări concrete pe marginea unor alegeri specifice, iar autoritățile au obligația de a răspunde public la aceste propuneri. Analista subliniază că scopul acestor întâlniri este stimularea unei participări informate a populației, nu crearea unui consens artificial sau forțat în cadrul procesului de integrare europeană.
O a doua recomandare vizează efectuarea unor evaluări sectoriale și regionale pentru a identifica oportunitățile și problemele economice. Aceste analize ar trebui discutate inițial în parlamentele naționale, apoi la nivelul autorităților locale, pentru a reflecta realitățile de pe teren. Procesul ar permite identificarea nevoilor specifice în domenii precum agricultura, salariile sau infrastructura, asigurând astfel ca deciziile europene să ia în considerare impactul direct asupra locurilor de muncă și dezvoltării regionale.
Iliriana Gjoni propune, de asemenea, crearea unor parteneriate durabile între instituțiile educaționale, culturale și organizațiile civice din statele membre și cele candidate. Aceste legături ar trebui să utilizeze programe precum Erasmus+ sau Europa Creativă pentru a facilita schimbul de experiențe între comunități. Accentul ar trebui pus nu doar pe marile capitale, ci și pe zonele rurale sau pe comunitățile îndepărtate, pentru ca cetățenii să fie familiarizați cu viitorii parteneri europeni.
Analista avertizează că progresele diplomatice ale țărilor candidate nu garantează automat acordul politic din partea statelor membre. Guvernele europene trebuie să răspundă unor electorate cu preocupări diverse, iar decizia de admitere nu poate fi doar o negociere la nivelul Bruxelles-ului. Prin urmare, pregătirea instituțională trebuie însoțită de o construcție de susținere democratică, astfel încât extinderea să nu fie prezentată cetățenilor ca o faptă împlinită, fără consultare prealabilă.
Situația opiniei publice este marcată de o lipsă de informare, conform datelor Eurobarometru din perioada februarie–martie 2025. Sondajul, realizat pe peste 26.300 de persoane din cele 27 de state membre, a indicat faptul că 67% dintre respondenți se considerau insuficient informați despre procesul de extindere. Deși 56% susțineau continuarea extinderii, nivelul de cunoștințe despre subiect rămâne o provocare majoră pentru comunicarea instituțiilor europene.