Debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, urmează să înregistreze o creștere în cursul acestei săptămâni, conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Estimările hidrologilor pentru perioada 14–21 noiembrie 2026 indică o evoluție ascendentă a nivelului fluviului, însă valorile rămân semnificativ sub mediile obișnuite pentru această perioadă a anului. Nivelul este estimat să atingă aproximativ 3.200 de metri cubi pe secundă.
Chiar și cu această creștere prevăzută, debitul va rămâne sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4.700 mc/s. În zona de aval de Porțile de Fier, se anticipează că debitele fluviului vor fi, în general, în creștere. Prognoza trimestrială a specialiștilor de la INHGA pentru întreaga lună noiembrie indică un debit maxim de 2.000 mc/s și un debit minim de 1.400 mc/s.
În ceea ce privește rețeaua de râuri interioare, experții avertizează asupra unor viituri rapide pe cursurile de apă mici, care ar putea cauza inundații locale. Pe fondul precipitațiilor prognozate, se estimează creșteri ale debitelor medii zilnice și posibile scurgeri importante pe versanți, torenți sau pâraie. În zonele de munte și de deal, există riscul ca nivelurile să crească suficient de mult pentru a depăși Cotele de Apărare.
Regimul hidrologic general din noiembrie 2026 se va situa între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Totuși, pe unele bazine hidrografice, precum Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, se estimează valori mai mari, între 50% și 80% din mediile obișnuite. De asemenea, creșteri sunt așteptate pe Olt, Buzău, Prut și Siret, în timp ce pe Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad debitele vor fi sub 30%.
Evoluția acestor cursuri de apă depinde direct de cantitățile de precipitații care vor fi înregistrate și de modul în care se propagă scurgerile de apă. Hidrologii monitorizează situația, deoarece precipitațiile pot avea cantități mai însemnate. În prezent, nivelurile rămân reduse în comparație cu valorile caracteristice, ceea ce reflectă o stare de deficit hidrologic față de perioadele istorice similare din anii trecuți.
Această perioadă de debite scăzute urmează după o vară dificilă, în care Dunărea a înregistrat cele mai mici debite din istorie. Acea situație extremă a afectat direct producția de energie electrică, forțând oprirea ambelor unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Ulterior, Unitatea 2 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 a revenit la puterea nominală pe 14 noiembrie.